Cartea de faţă este o surpriză. După apariţia romanului biografic „Portrete în oglindă” autoarea afirma că nu doreşte să mai publice. Iar acum, iată, iese la rampă cu acest roman, urmând modelul comportamental „tace şi face”. Citindu-l, plonjăm în epoca instaurării regimului comunist, fiindu-ne redate schimbările produse pe toate palierele vieţii sociale şi personale ale nefericiţilor oameni care au trăit în acei ani.

Acţiunea prefigurată de autoare înglobează coerent toate aspectele dramatice ale epocii, prin crearea unor personaje corect şi elegant conturate psihologic. Şi nu numai atât. Descrie cu fineţe psihologică focul iubirii, trăirile dramatice datorate evenimentelor politice, dramele familiale sau existenţiale petrecute în acea perioadă.

In acest context al evenimentelor, Puşa, personajul central în acest roman, eşuează în ascensiunea ei profesională din cauza originii sociale „nesănătoase”, cu toată strălucirea ei profesională. Iată un destin nefericit, tipic acelor vremuri.

Drept urmare, cartea transmite, căci citind-o, rezonăm afectiv. Este, astfel, împlinit testul privitor la valoarea cărţii. Da! Ea merită citită!