Vad lumea asta si nu stiu ce am sa mai fac cu ea... Asculta de cunostinta raului, dorind bine în schimb. Vor sa faca rau, ca ei sa fie bine. Cata nepricepere... Vor atatea de la Mine, cu atât de mult rau in jurul lor... Cu atat de mult rau in ei... Ce s-a întamplat cu omul pe care l-am creat?

Era atat de simplu... Nu le-am cerut nimic... Decat ceea ce era normal, ca ei sa se iubeasca si, iubind, sa Ma cunoasca, in adevar sa traiasca.

Incercand a gasi calea catre Dumnezeu, oamenii se tot lovira de tot felul de dureri. Tot timpul le lipsea ceva. Tot cautau catre El, incercând a intelege ceea ce era deja explicat. Voiau sa caute adevarul din cele spuse si prin asta tot mai departe de Dumnezeu se indreptau. In loc sa inteleaga ceea ce era deja explicat, au dorit sa caute... Exprimandu-se tot mai mult prin exterior, cautand a-L vedea prin diferite reprezentari. Astfel s-a ajuns la crearea de idoli, cu mare amploare, fapt ce avea sa-i decada atat de mult din ceea ce erau... Cunosteau si ei ca acest gol, pe care-l simteau zi de zi si din care au venit toate aceste reprezentari, nu era umplut. Traiau in necazuri si suparari, care le motivau toata existenta, spre o pierdere de sine totala...