O zi din viata lui Ivan Denisovici

In noiembrie 1962 revista Novîi Mir publică un text literar care avea să schimbe pentru totdeauna chipul Uniunii Sovietice: O zi din viaţa lui Ivan Denisovici. Autorul lui – un profesor de matematică trecut prin experienţa gulagului, Aleksandr Soljeniţîn. Cel care avea să devină vocea milioanelor de oameni prizonieri în propria ţară şi cronicarul calvarului pe care aceştia l-au avut de îndurat. în O zi din viaţa lui Ivan Denisovici, această voce se face auzită pentru prima oară.

„Regimul din Rusia nu a putut supravieţui decât instaurând teroarea. Trebuie să înţelegem că vindecarea unui popor nu se poate înfăptui decât dacă fiecare îşi va asuma vina pe care o are.“ (Aleksandr Soljeniţîn, interviu publicat în Der Spiegel, în iulie 2007)

Ziua începe la 5 dimineaţa. Geamurile sunt căptuşite cu gheaţă de două degete grosime şi baraca e albită, pe dinăuntru, de promoroacă. Ivan Denisovici se trezeşte în sunetele unui ciocan lovit de o bucată de fier. între deşteptare şi stingere, viaţa e o continuă aventură: o serie de probe, de „munci“ pentru care ai nevoie de rezistenţă, de curaj şi de noroc. Dacă scapi de carceră, dacă nu te îmbolnăveşti, dacă reuşeşti să-ţi ascunzi câte o bucată de pâine sau câte o unealtă, dacă nu devii turnător şi nici „şacal“, ai trecut încercările. Ivan Denisovici trebuie să le treacă de 3 653 de ori...
Veţi citi cartea în câteva ore. Veţi trăi în ea. Veţi fi prizonieri o zi întreagă într-un lagăr din Siberia. Veţi supravieţui: va fi o zi senină, aproape fericită.