In romanul lui D.R. Popescu, gestul hermeneutic păcă­tuieşte, dimpotrivă, prin exces de interpretare, efectul fiind însă acelaşi: frustrarea celui care doreşte să primească re­ţeta de folosinţă sau preparare odată cu bunul cumpărat. Erudiţia romancierului în materie de şcoli critice şi teoreti­ce contemporane – în versiune parodică! – este remarcabilă, de natură să complexeze mulţi confraţi critici. Stilul came­leonic îşi apropie eclectismul caracteristic al practicii cu­rente – altminteri strictă în privinţa teoriilor „canonizate” pentru a intra în alambicul teoriei literare postmoderne –, adoptând pe rând travestiuri, mai vechi sau de ultimă oră.

Maria-Ana Tupan