Sibiul in 20 de reportaje

O întâlnire cu Sibiul ascuns. Asta propune Camelia Crişan în această carte, o întâlnire cu oraşul din spatele oraşului, cu acel duh al locului care respiră din spatele faţadelor, prin zidurile medievale, rezistând istoriei şi locuind în misterele care fac parte din corpul acestui oraş. De la ghiulelele vechi de 400 de ani, păstrate în ziduri, la urmele gloanţelor din 1989, păstrate şi ele de câţiva proprietari, ca nişte răni deschise în memoria generaţiilor viitoare, de la enigmaticele tuneluri medievale de sub oraş, la casa misterioasă şi abandonată a unui arhitect interbelic, folosită în ritualuri obscure, de la mărturiile deţinuţilor politici trecuţi prin experienţa reeducării, la o icoană făcătoare de minuni, totul se leagă prin fire nevăzute, dintr-un timp în altul. Coşarul Bădică, încă activ, florarul Hari, cu garoafe la mâna a doua, anticarul ambulant de lângă Teatru, doamna librăreasă cu multă dragoste pentru oameni, acordeonistul Jabin, care face să răsune pe străzi Bésame mucho, toţi sunt animaţi de oraş şi toţi animă oraşul; un oraş în care colegiul cu nume de baron, Brukenthal, încă păstrează părţi ale regulamentului din 1598. Acesta e şi Sibiul meşterului popular miniaturist, dar şi Sibiul specialiştilor în arta tatuajului. Sibiul în care poposesc aşa-numitele calfe călătoare, dulgheri, olari, fierari, îmbrăcaţi ca în alte secole, cu veste groase şi pălării mari, dar şi Sibiul cultural al anului 2007. Oraşul spectacolelor şi al artificiilor, dar şi oraşul periferiilor fără canalizare sau curent electric.

Această colecţie de reportaje cuprinde texte publicate în ziare sibiene, în perioada 2006-2009. Reportajele sunt de fapt divers şi, pe lângă informaţiile şi subiectele incitante pe care le tratează, ele plac pentru că pot fi citite şi doar pentru divertisment. Uneori alunecă spre jurnalismul pursânge, împrumutând din structura anchetei, însă deseori alunecă spre literatură, luând elemente din feature-ul american. Oricare ar fi forma lor, reportajele Cameliei Crişan sunt scrise într-o notă atât de intimă încât lasă impresia că îţi sunt povestite la ureche. Ele vor să refacă parcă, prin stilul lor, atmosfera caldă a unei bresle, impregnându-se cu parfumul medieval al Sibiului, chiar dacă e vorba despre breasla modernă a jurnaliştilor. Cartea reuşeşte să aducă la lumină într-un mod inedit, prin multiplele sale faţete, acest oraş transilvănean al subteranelor, plin de viaţă şi de inspiraţie.
* Mihai Curtean