Curierul fiscal, Nr. 3/2011

Mărţişoare, mărţişoare. Chiar de 1 martie 2011 guvernanţii ne-au oferit un mărţişor: O.U.G. nr. 150. Despre ce e vorba? în cea mai mare parte, de Normele de aplicare a Codului fiscal. Nimic anormal până acum, dar staţi, nu e vorba de norme ce se vor aplica de la 1 ianuarie 2012 sau măcar 1 iulie 2011. E vorba de norme ce se referă şi la unele probleme fiscale care la 1 martie erau deja rezolvate (pe surse, pe baza proiectului de norme, pe bază de …). Veţi spune că legea primează, normele doar explică unele situaţii neclare. Şi atunci normele puteau fi emise chiar şi la vară. Poate aveţi dreptate, dar să ne reamintim unele lucruri: până pe 25 februarie contribuabilii trebuiau să depună 0, 1 sau 2 declaraţii 101 (câte era nevoie). Pe baza prevederilor Codului fiscal, instituţii ale statului (cine a mai citit comunicate pe internet sau afişate la sedii cunosc) spuneau la începutul lui ianuarie că legea trebuie interpretată într-un anumit fel (şi aici mă refer la ce însemna să fi datorat impozit minim), doar că această interpretare a fost imediat (cam pe la jumătatea lui ianuarie) reinterpretată printr-o circulară a Ministerului Finanţelor Publice. Apoi a venit proiectul de norme (întâi pe surse şi mult mai târziu în dezbatere publică) şi lucrurile s-au mai lămurit (lămurit, în sensul că ştiam viziunea statului, nu neapărat că eram de acord cu viziunea lui – în sens strict profesional, nu pe bază de interese). Toată lumea aştepta cu sufletul la gură publicarea proiectului (de câte ori un proiect pus pe site spre dezbatere publică nu a fost modificat, chiar radical, până a ajuns în Monitorul Oficial). A trecut 22 februarie, a trecut 23 februarie, puteam pune pariu că apare pe 24 februarie, dar, surpriză, nici pe 25 nu a apărut, nici pe 28, ci chiar pe 1 martie. Un mic mărţişor. Numai că pentru anumite prevederi din O.U.G. nr. 150 nu aşteptam apariţia lor cu ocazia primăverii, ci puteau fi publicate ca un cadou de Crăciun. Asta e, dacă s-au dereglat cu tot anotimpurile (ninge în martie mai mult ca în decembrie).

Să nu uităm că prin O.U.G. nr. 150 se stabileşte şi cursul de schimb ce se ia în calcul la determinarea echivalentului în euro a veniturilor în vederea încadrării sau nu în categoria plătitorilor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, iar în acest caz opţiunea se exercita până la finele lui ianuarie 2011 (nu 2012).

O mostră de respect pentru contribuabili sau de incapacitate a statului să reglementeze eficient şi din timp aspectele fiscale.
Redacţia