Pendulul istoriei. Volumul I - Ganditori nord-americani 1

Din cuprins:
◊ I. Introducere in studiul Pendulului Istoriei: paradigma naturalista.
◊ II. Sectiune cuprinzind 17 microbiografii:
Meyer Howard Abrams; John [Lawrence] Ashbery; Margaret (Eleanor) Atwood; W(ystan) H(ugh) Auden; Irving Babbitt; James Baldwin; W[alter] Jackson Bate; Monroe Curtis Beardsley; Richard Palmer Blackmur; Harold Bloom; Franz Boas; Gertrude Simmons Bonnin; Daniel J(oseph) Boorstin; Van Wyck Brooks; Orestes Augustus Brownson; Kenneth [Duva] Burke; Douglas (John Nash) Bush.
◊ III. Catre o stiinta a Pendulului Istoriei: Pendulul, teoria cuantica a substantei si constiinta.
◊ IV. Anexe: Pendulul Istoriei: 1000 I.H. - 2000 D.H; Iluminism versus Romantism: ~1650-1850 D.H.; Forme de arta: 1000 I.H. - 2000 D.H; Inventie si descoperire: 1800 - 2000 D.H.

Lucrarea reprezinta o cercetare in domeniul literatura-si-stiinta a notiunii de Pendul al istoriei in acceptiunea lui Arthur Koestler si Werner Heisenberg de oscilatie armonica sau stocastica a gindirii/simtirii umane intre forme opuse de exprimare a cunoasterii: idealism-materialism, romantism-clasicism, evolutionism-creationism, progresivism-regresivism, simplitate-complexitate, etc., scopul fiind intelegerea legilor paradigmatice ale Pendulului istoriei ca factori (inter-)determinanti in evolutia gindirii (si simtirii) umane. Volumul porneste cu o analiza de caz, gindirea naturalista in evolutia sa istorica. Apoi sint explorate in microbiografii viata si opera unor ginditori nord-americani importanti pentru domeniul literatura-si-stiinta si/sau pentru notiunea de Pendul al istoriei, printre care se numara M. H. Abrams, Margaret Atwood, Irving Babbitt, Walter Jackson Bate, Harold Bloom, Franz Boas, Daniel Boorstin, Douglas Bush, etc. Analiza evidentiaza fenomenele de oscilatie/pendulare intre forme extreme de reprezentare ce au loc in gindirea umana, fiecare studiu microbiografic aducind din perspectiva sa clarificari asupra mecanismului complex in virtutea caruia Pendulul istoriei functioneaza si se desfasoara facind posibila viata gindirii si simtirii. Lucrarea de fata se incheie cu un studiu privind caile posibile de abordare in incercarea de a constitui o stiinta a Pendulului istoriei. Pe linga citeva consideratii matematice (vectoriale), sint oferite in citeva anexe o harta temporala prin intermediul careia cititorul sa poata ajunge la o vedere de ansamblu a miscarilor Pendulului in evolutia sa din ultimele aproape trei mii de ani. Cercetarea este construita in ansamblul sau ca explorare paralela si convergenta a celor "doua culturi", literatura si stiinta – domeniu acum cunoscut sub numele de "a treia cultura", aflat in plina ascensiune in cercurile de specialitate.