Revista „Scrisul Românesc“ a fost fondata în 1927, de catre criticul literar Dumitru Tomescu, si tiparita de editura cu titlul omonim, pâna în 1928. Prin structura, format si colaboratori, „Scrisul Românesc“ devine de la început o publicatie culturala interbelica importanta, alaturi de „Ramuri“ si alte reviste din perimetrul Olteniei. între colaboratori se numara Tudor Arghezi, Ion Agârbiceanu, Gib I. Mihaescu, N. M. Condiescu, Cezar Petrescu, Vasile Voiculescu, Ion Pillat, N. I. Herescu, Al. Marcu, C. Radulescu-Motru, Radu Dragnea, P. P. Panaitescu, Emanoil Bucuta, Al. Lascarov-Moldovanu, Al. Busuioceanu, Ion Dongozi, I. B. Georgescu, D. Tomescu. Seria a doua a revistei a aparut în ianuarie 2003, din initiativa profesorului universitar Florea Firan, redactor-sef al publicatiei si în prezent. Aparitia revistei este lunara, 16 pag., format 42 x 30 cm. Prestigiul seriei noi a revistei este dat de la început de catre un Colegiu editorial alcatuit din personalitati marcante ale vietii culturale din tara si din strainatate: Adrian Cioroianu, Andrei Codrescu, Irina Mavrodin, Eugen Negrici, Nicolae Panea, Dumitru Radu Popa, Dumitru Radu Popescu, mai apoi Daniela Crasnaru. Si nu orice colegiu editorial, ci unul activ, fiecare membru sustinând, constant, câte o rubrica, ceea ce creeaza posibilitatea realizarii, dupa un timp, a unui volum al fiecarui autor, în care sa fie reunite articolele publicate. Sase volume au si aparut: Andrei Codrescu, „Instrumentul negru“; N. Davidescu, „Poezii inedite“; Marin Sorescu, „Poezii inedite“; „Mircea Dinescu. Poezia insurgentei“ de Constantin M. Popa, Monica Spiridon, „Cum poti sa fii român?“. Variatiuni pe teme identitare; Irina Mavrodin, „Despre traducere. Literal si în toate sensurile“. în strategia culturala a revistei se gaseste intentia de permanentizare a unor rubrici individualizate, pe lânga cele consacrate de practica publicistica: Cartea-eveniment propune analizarea unor carti care ar putea deveni repere; O idee – rubrica initiata si sustinuta de Adrian Cioroianu – aduce în dezbatere aspecte de mare actualitate; sub genericul Idei si mentalitati, cititorul va descoperi subiecte controversate din miscarea filosofiei contemporane, iar Imaginar si rationalitate exploreaza relatiile subtile dintre realitate si virtualitate; în Logoterapia se abordeaza tema concurentei dintre cartea-obiect si formele sale virtuale de transmitere-receptare, continuata de rubrica Actualitatea capodoperei în care sunt comentati scriitori precum Voltaire, Hugo etc.; Cum scriem, cum vorbim este o rubrica optimizata pentru punerea în discutie a „vietii“ cliseelor, stereotipiilor si neglijentelor de limbaj; Restante este o rubrica propusa de Eugen Negrici si continuata, sub genericul Confruntari de Ovidiu Ghidirmic si se refera la lucrari ramase în momentul aparitiei fara ecoul meritat sau la unele aspecte teoretice; o sectiune intitulata Inedite are darul de a activa pagini relevante pentru istoria literara, de 4 ani avându-l protagonist pe Marin Sorescu; Din partea cealalta, rubrica propusa de scriitori stabiliti în afara tarii, mai exact de Dumitru Radu Popa, se doreste un spatiu de interculturalitate, iar Corespondente lirice electronice, propusa de Carmen Firan, o completeaza. Petre Rado sustine rubrica Cronica de film. Dinamismul centrului universitar, al institutiilor artistice, de spectacol si cele muzicale, asigura suficient material care se regaseste cu generozitate în paginile revistei. Scrisul Românesc se doreste atât o tribuna de promovare a Editurii cu acelasi nume, o vitrina a noilor aparitii, deschisa prin demersul critic si eseistic asupra cartilor, si a proiectelor editoriale, o întâlnire cu autorii si colaboratorii editurii, dar si un dialog permanent cu valorile culturii române aflate în tara sau strainatate si, nu în ultimul rând, o panoramare a fenomenului artistic, academic, stiintific al Craiovei în contextul national si universal. Privita în ansamblu, revista cuprinde în mod echilibrat, compartimente si rubrici permanente în care se regasesc poezia, proza, critica si istoria literara, cronici si recenzii de carti, literatura straina, o pagina de inedite, articole pe teme de educatie si cultura, si arte, de filosofie, istorie, evenimente culturale în tara si în strainatate (cu permanenta din New York, Paris, Venetia), prezentare de carti si reviste. Spiritul multicultural, diversitatea si calitatea colaboratorilor, consistenta textelor publicate, evenimentele culturale din tara si strainatate dau nota originala si forta publicatiei prin care se distinge în peisajul publicistic românesc. Colaboratorii de baza ai noii serii: Monica Spiridon, Irina Mavrodin, Andrei Codrescu, Nina Cassian, Carmen Firan, Adrian Cioroianu, Petre Rado, Gabriel Cosoveanu, Ovidiu Ghidirmic, Constantin M. Popa, Dumitru Radu Popescu, Ioan Lascu, Ion Parhon, Dumitru Radu Popa, Adrian Sângeorzan, Ion Buzera, Victor Ivanovici, Nicolae Panea, Florin Rogneanu, Victor Marian Buciu, Cecilia Capatîna, Ionel Buse, Geo Constantinescu, Felicia Burdescu, Cosmin Dragoste, Mihai Ene, Irina Cucu, Maria Tronea, Dan Ionescu, Horia Dulvac...
Florea Firan
