„Dacă în versuri Lică Pavel alege de obicei fabula, în proză el cultivă parabola, pornind de la întâmplări cotidiene şi explorând partea lor comică, de cele mai multe ori ascunsă observatorului comun. Comicul este mecanicul placat pe viu, zice un filozof şi într-adevăr hazul e provocat în prozele lui Lică Pavel de dezvăluirea comportărilor stereotipe, a automatismelor vieţii, derulate nu odată până în domeniul absurdului. Dar dacă acesta e procedeul umoristului curent, modul personal al lui Lică Pavel este de a porni de la întâmplări din realitatea prezentă, de la fapte particulare pe care le individualizează, distanţându-se cu un sentiment de înţelegere critică şi în acelaşi timp ironic surâzătoare.” Al. Piru „Umorul exersat cândva de Nicolae Tăutu şi-a găsit un continuator – îmbrăcat în aceeaşi uniformă a armatei române – în persoana lui Lică Pavel, scriitor care, iubind şi respectând instituţia militară, nu s-a sfiit să-i denunţe excesele cazone.” Titus Vîjeu