Cartea lui Frankl contine istorisirea vietii unui om care, dintr-un numar, a redevenit o persoana.

Autorul a trait experienta a trei ani de teroare in lagarele naziste de la Auschwitz si Dachau.

In timpul suferintei indurate si partial din cauza acesteia, si-a dezvoltat viziunea psihoterapeutica, cunoscuta sub numele de logoterapie. In centrul teoriei sale sta convingerea ca forta motivatoare fundamentala a omului este cautarea sensului existentei.

Potrivit lui Gordon W. Allport, cartea reprezinta "mai mult decat povestea biruintei lui Viktor E. Frankl asupra mortii: este o remarcabila combinatie de stiinta si umanism si o introducere in cea mai semnificativa miscare psihologica a zilelor noastre."