,,Marius Oprea scrie o poezie… frumoasa. Pur si simplu frumoasa: un adjectiv care nu se mai foloseste azi deloc legat de poezie, de arte, inlocuit cu altele mai „tari”. Dar, cum ii spunea Beardsley lui Yeats, citat in Cantos-urile lui Ezra Pound (unul din favoritii lui Marius), „frumusetea e anevoioasa”. Frumusetea e anevoioasa si putini ii stiu secretul. Marius Oprea il stie.” (Simona Popescu)
„Sa scrii o poezie care tine de foame este, sa spun asa, practic imposibil. Este un vis atit de greu de realizat, un vis pe care atunci cind poezia il va atinge vom trai cumva intr-o lume poate asemanatoare celei descrise de Tommaso Campanella in Cetatea Soarelui, acolo unde poetii si intelectualii sint, sa spun asa, virful si modelul intregii societati. Or, Cetatea Soarelui, am invatat la scoala, este o utopie. Poetii nu doar ca sint o elita a lumii in care traim, ci sint priviti ca un soi de excrescenta inutila, ca un fel de apendice al acestei lumi.” (Marius Oprea)