Acest prim volum al dicționarului de Scriitori ai Transilvaniei numără, fără pretenții de exhaustivitate, scriitori activi în zona Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor în perioada 1949-2014 (este și un volum aniversar, sărbătorind cei 65 de ani ai Filialei clujene). Acoperă, așadar, județele Cluj, Bistrița-Năsăud, Maramureș, Sălaj și Satu Mare; parțial, Mureș, Bihor, Alba. Am invitat să răspundă la chestionar scriitorii din Filialele Alba-Hunedoara și Mureș (deocamdată), pentru ca aria transilvană să fie și mai cuprinzătoare. Fiindcă am reținut și scriitori legați de Cluj prin naștere, rădăcini, perioade de viață sau prin moarte, există și un număr de reprezentanți ai județelor Sibiu, Brașov, Harghita și Covasna (pe care le are în vedere mai pe larg volumul al doilea al Dicționarului). Apoi, am adăugat scriitorii care au debutat prin Concursul de debut al Filialei Cluj, pe cei care au primit Premiul de debut sau alt premiu al Filialei. Nu lipsesc nici alte nume, de toate vârstele, cu participare consistentă la scrisul transilvan, chiar dacă nu neapărat legate de USR.

Dicționarul nu valorizează, nu ierarhizează. El este întâi de toate un inventar și, nu în ultimul rând, un album de familie. Sunt incluse, cu titlu onorific (onorant pentru noi, în primul rând) nume importante ale literaturii române legate, într-un fel sau altul, de Cluj/Transilvania (de la Ana Blandiana, Nicolae Prelipceanu și Ioan Alexandru la Ion Brad, Augustin Buzura, D.R. Popescu, Nicolae Breban, Ion Horea și Nicolae Manolescu). Fișele acestora sunt sumare, reținând mai ales datele transilvane ale biografiei lor.

Dicționarul ar fi trebuit să fie, în proiectul inițial, unul de autor. Mă gândeam la o selecție personală de scriitori transilvăneni descriși exclusiv prin comentariile mele la opera lor. Am renunțat – efortul depășește puterile unui singur om. O vreme, am discutat despre o formulă în doi, cu Petru Poantă. N-a fost să fie. Am ales în cele din urmă o „alcătuire” pe care s-o pot duce singură la capăt. Am compus un chestionar. Au răspuns la el majoritatea celor invitați (le mulțumesc încă o dată!). Pentru cei care nu au răspuns și pentru dispăruți, am folosit arhiva Filialei (lucrările alcătuite de mine prin Filiala Cluj a USR, de la Clujul literar 1900-2005, la Viața literară la Cluj), arhiva mea personală (mai ales Panorama criticii literare și Literatură română contemporană – O panoramă și Prelungiri), marile dicționare, internetul, dar și, extrem de important pentru calitatea sa de dicționar critic, cărțile/textele criticilor ardeleni care mi-au dat acordul să apelez la ele: Petru Poantă, Diana Adamek. Ștefan Borbély, Ion Pop, Sanda Cordoș, Iulian Boldea, Mircea Popa, Ion Simuț, Ovidiu Pecican, Doina Curticăpeanu, Cornel Robu, Mihaela Ursa, Constantin Cubleșan, Constantina Buleu, Andrei Moldovan, Ion Cristofor, Gheorghe Perian, Mihaela Mudure, Alex Goldiș, Ilie Rad, Valentin Chifor, Titu Popescu, George Vulturescu etc., etc. Am extras secvențe/informații, în limitele legii copyright-ului, din diverse lucrări de referință. Am folosit Dicționarul Analitic de Opere Literare Românești (coord. Ion Pop), dar și Dicționarul Scriitorilor Români (Zaciu, Papahagi, Sasu) sau Dicționarul General al Literaturii Române (coord. Eugen Simion).

Este, totuși, un dicționar „de casă”, cu accent neevitat și inevitabil pe scriitorii de azi ai Filialei (Filialelor). Un inventar ilustrat cu extrase critice și cu imagini, cu profesiuni de credință (unele decupate din interviuri), cu fragmente reprezentative (de unde și calitatea de mică antologie). Se numește critic fiindcă reține la fiecare autor referințe critice (în majoritate, selectate de autorii înșiși, așadar rareori „critice”). Oricum, cred în continuare că viața literară a unui loc își crește vârfurile pe un fundal divers, inegal și pestriț, foarte activ, care întreține, în cele din urmă, chiar nevoia de literatură.

Fișa din dicționar reține doar repere esențiale: data și locul nașterii, facultatea absolvită, doctoratul (care înseamnă, de cele mai multe ori, o carte), debutul absolut, volumele în ordine cronologică, premii importante. Pentru a economisi spațiu, n-am indicat, decât rareori, editurile la care au apărut cărțile, nici Premiile Filialei clujene a USR (cu excepția Premiului pentru debut sau a unui alt premiu care poate legitima prezența în Dicționar). Fiindcă referințele trimise de scriitori nu erau unitare (unele aveau indicată sursa, cele mai multe nu), am optat pentru renunțarea la trimiteri, contând pe buna credință a autorilor. De altfel, dicționarul nu și-a propus să respecte întocmai cerințele lexicografice academice.

Am ilustrat volumul cu fotografia-portret a scriitorilor atașată fișei bio-bibliografice, cu imagini din viața scriitorilor (alese dintre cele trimise de scriitorii înșiși, dar și din arhiva mea personală și din fototeca Filialei, aceasta alcătuită din imagini dăruite, de-a lungul anilor, de colegii noștri). Am reținut portrete ale scriitorilor realizate de artiști plastici.

Pentru redactarea fișelor scriitorilor maghiari, am apelat la sprijinul lui Dávid Gyula și al lui Karácsonyi Zsólt, pentru a aduce la zi fișele lucrate în 2005 de Balázs Imre József și corectate în 2006 (pentru almanahul Cuvinte) de Molnos Lajos. Deocamdată, pentru această ediție, am rămas la vechile fișe, actualizate doar în cazul celor care au găsit timp și dispoziție să răspundă chestionarului (le mulțumesc și lor!).

Firește, ca orice lucrare de asemenea cuprindere, Dicționarul nu numai că e perfectibil, ci ne și obligă la îmbunătățirea lui în ediții viitoare.

Irina Petraș