Un roman despre patimă, erotism şi autodistrugere

O-Tsuya, singura fiică a proprietarului prăvăliei Suruga-ya, fuge într-o noapte de iarnă cu ucenicul Shinsuke. Îi ajută Seiji, un proprietar de vase de agrement, client al părinţilor lui O-Tsuya. Drumul pe care au luat-o cei doi este fără întoarcere: Shinsuke, uitînd de onestitatea care l-a ridicat întotdeauna în ochii celorlalţi, se descoperă ucigaş, un îndrăgostit pătimaş, un bărbat care adună fărădelege după fărădelege în drumul spre distrugere. O-Tsuya, pe de altă parte, o femeie ce se bucură de o viaţă neîncătuşată, lasă în urmă dragostea pentru iubitul ei şi alege un drum al plăcerilor, care ar fi trebuit să fie cel al căutării fericirii, dar...

„În impresionanta clădire numită literatură, aş face zidurile cît mai întunecate, aş împinge înapoi în umbră lucrurile care-şi arată prea limpede forma, aş îndepărta decorul inutil. Nu am pretenţia ca acest lucru să fie făcut peste tot, dar poate că merităm măcar un loc în care să putem stinge luminile şi să vedem cum e fără ele.” (Junichiro Tanizaki)

„Tanizaki aparţine unei specii foarte rare de scriitori. El abordează anumite experienţe din romanele sale cînd cu delicateţe, cînd cu precizia brutală a unei feline.” (Kirkus Reviews)

„Proza lui Tanizaki este la fel de răcoritoare şi de minunată precum o dimineaţă de iarnă.” (Publishers Weekly)