„«Încordează-È›i stomacul, pumnul o să vină degrabă în plex», îÈ™i spune sieÈ™i Mara, personajul principal, undeva la începutul romanului. Dar este mai degrabă un avertisment pentru cititor, căci Raluca Feher a scris altă carte dură ca un pumn în plexul solar, altă carte-oglinda, altă carte inconfortabilă, plină de adevăruri denudate până la insuportabil. Dar nu îÈ›i face iluzii că poÈ›i fenta pumnul. Oricât ai încorda stomacul, durerea va veni oricum. Fiindcă pe Mara o recunoÈ™ti în fiecare dintre femeile pe care le È™tii. În tine. Și dacă nu pe Mara, atunci pe vreunul dintre celelalte personaje, fiecare cu bubele lui supurânde, căci nimeni nu scapă È™i nimeni nu e bine în lumea din cărÈ›ile Ralucăi. ToÈ›i sunt iremediabil stricaÈ›i È™i degrabă săritori să strice pe ceilalÈ›i, iar incizia cu precizie chirurgicală a autoarei devoalează această lume crudă, reală, dincolo de minciună, de iluzie, de proiecÈ›ie." – Petronela ROTAR, scriitoare

„PregătiÈ›i-vă să urcaÈ›i într-un roller coaster din care să nu puteÈ›i coborî decât la final, cu toate că, pe parcurs, veÈ›i simÈ›i acut nevoia câtorva opriri. PregătiÈ›i-vă să faceÈ›i față unei sincerități brutale, care vă va face să vreÈ›i – măcar uneori – să întoarceÈ›i capul. Oglinda în care veÈ›i privi s-ar putea să fie prea clară, iar imaginile fără perdea. S-ar putea È™i să vă sperie oamenii-oglinda în care v-aÈ›i putea reflecta. Citind cartea Ralucăi am avut senzaÈ›ia că a speculat fiecare literă a alfabetului, s-a folosit de toate cuvintele pe care le-a inventat limba, ba încă a mai inventat È™i ea unele. Totul pentru a încerca o definiÈ›ie reală a dragostei. Nu cea din dicÈ›ionar, cu atât de puÈ›ine sensuri. Autoarea – mai bine zis Mara – a scris o carte întreagă despre dragoste. Sau, mai degrabă, despre lipsa ei. Mara n-a găsit nici măcar dragostea de sine, cum ar fi putut primi È™i împărtăși iubirea cu ceilalÈ›i? Dar chiar dacă n-a È™tiut niciodată cum arată dragostea, a avut o altă superputere: să se mintă È™i să se creadă." – Camelia CAVADIA, scriitoare