Lucrarea propune o tratare complexă a valorii vestigiilor arheologice din al treilea sfert al mileniului I a. Chr. din spațiul carpato-nistrean ca surse ale interpretării etnice. Situația arheologică care ilustrează această perioadă prezintă, în virtutea posibilității corelării surselor arheologice și istorice, un teren fertil al aprecierilor etno-determinative. Interpretarea etnică a vestigiilor arheologice constituie, însă, un subiect controversat, ocupând un loc important în istoriografia epocii fierului. Corelările etnico-arheologice suferă de un caracter intuitiv și aprioric, în timp ce numeroasele studii etno-arheologice, apărute în ultimele decenii deschid perspective fertile de argumentare în aprecierea influenței factorului etnic asupra culturii materiale.

Autorul reevaluează posibilitățile atragerii unor categorii concrete de vestigii arheologice în interpretarea etnică din perspectiva noilor abordări ale arheologiei etnicității și a etno-arheologiei. În lucrare este analizată relevanța structurilor de habitat, a structurilor și practicilor funerare în aprecierile etnoculturale, mai ales în delimitările dintre lumea traco-getică și cea scitică. Autorul abordează problemele teoretice ale definirii criteriilor etnicizate ale culturii materiale în contextul situației paleo-etnografice și arheologice din spațiul cercetat.

Un rol deosebit în lucrare îl ocupă valoarea combinațiilor stilistice ale ceramicii lucrate cu mâna și a stilului artei figurative în interpretările etnice, analizată critic din perspectivă etno-arheologică.