Între ianuarie și iunie 1919, după încheierea „războiului care urma să pună capăt tuturor războaielor“, oameni din toate colțurile lumii au sosit la Paris pentru Conferința de Pace. Cele mai importante personalități prezente au fost conducătorii celor trei mari puteri – Woodrow Wilson, Lloyd George și Clemenceau –, dar la Paris au sosit mii de alți delegați, fiecare cu propria sa agendă. Regi, prim-miniștri și miniștri de externe, însoțiți de suitele lor de consilieri, stăteau cot la cot cu jurnaliști și lobbyiști, luptând pentru o serie întreagă de cauze, de la independența Armeniei până la drepturile femeilor. T.E. Lawrence, regina Maria a României, Maynard Keynes, Ho Și Min – tot mapamondul avea ceva de rezolvat la Paris în acel an. Lumea nu mai văzuse niciodată ceva asemănător și nici că avea să mai vadă vreodată.

„Captivantă… detaliată, justă, mereu vivace, plină de portrete sclipitor realizate.“ – Allan Massie, Daily Telegraph

„Exact genul de carte care îmi place – scrisă alert și condimentată cu o cutezanță bazată pe o erudiție solidă.“ – Roy Jenkins, Sunday Times

„Plină de viață, fascinantă și provocatoare“ – Choice

„Antrenant scrisă și bine documentată“ – Stand To Magazine

În 1919, Parisul era capital lumii. Conferința de Pace era cea mai importantă chestiune la ordinea zilei, iar delegații – cei mai puternici oameni de pe mapamond. Se întâlneau în fiecare zi. Discutau, dezbăteau, se ciorovăiau și cădeau iar la înţelegere. Încheiau acorduri. Redactau tratate. Creau noi state și noi organizații. Cinau și mergeau la teatru unii în compania celorlalți. Timp de șase luni, din ianuarie până în iunie, Parisul a fost deopotrivă guvern, curte de apel și parlament mondial, nucleul temerilor și speranțelor întregii lumi.

Oficial, Conferința de Pace a durat încă și mai mult, până în 1920, însă primele șase luni sunt cele mai importante, căci atunci s au luat deciziile cheie și s a pus în mișcare un lanț de evenimente cruciale.

O lucrare magistrală, de o relevanță uluitoare nu numai pentru istoriografia secolului XX, dar și pentru înțelegerea resorturilor și dinamicii lumii de azi.

Autoarea de origine canadiană Margaret MacMillan este un istoric de renume mondial, profesor de istorie internațională la Universitatea Oxford. Și-a obținut doctoratul la St Antony’s College, Oxford, unde mai târziu a ocupat poziția de rector. Anterior a mai fost rector la Trinity College şi professor de istorie la Universitatea din Toronto, precum și la Universitatea Ryerson. Eminent expert în istorie şi relaţii internaţionale, MacMillan este şi un frecvent commentator în mass-media.

Este autoarea unor lucrări de mare succes, traduse în mai multe limbi și încununate cu premii prestigioase, precum Women of the Raj, Nixon in China, The Uses and Abuses of History, Extraordinary Canadians: Stephen Leacock, History’s People, The War that Ended Peace:

The Road to 1914 (publicată în limba română de Editura Trei, sub titlul Războiul care a pus capăt păcii: Drumul spre 1914).