Un roman închegat în jurul unei dramatice existențe umane. Aflată într-o închisoare italiană, pentru o crimă ipotetică, o tânără de etnie romă, Mianda, își rememorează trecutul dintr-o dublă perspectivă: realistă, parcurgând evenimente din copilărie, adolescență și tinerețe, și mitică, reconstituind mituri, eresuri, care prefigurează un destin tragic. Un trecut fără istorie și un viitor incert sunt coordonatele vieții eroinei, personaj exponențial pentru exotica etnie a romilor. Originară din Câmpia Olteniei – comunitatea de romi trăiește, simbolic, între un mare oraș și un sat minuscul – și orfană, Mianda ajunge într-un centru de școlarizare de lângă București, unde nu rămâne, tentată fiind de mirajul Capitalei, atât de diferită de mediul în care crescuse. Finalul deschis al romanului lasă să se întrevadă o rază de speranță, la rejudecarea procesului, tânăra sperând că își va dovedi nevinovăția.