Autor şi regizor de teatru, distins cu diferite premii şi titluri, Virgil Tănase trăieşte din 1977 la Paris unde s-a stabilit când, după ce publicase acolo un roman interzis în România, i s-a cerut să părăsească ţara. Devenit scriitor francez, a publicat peste treizeci de volume, traduse pe mai multe continente.
A tradus în franceză şi a pus în scenă la Paris câteva dintre piesele lui Cehov. Rescrise în română, cărţile sale au apărut şi în România după 1989.

***

Cehovul lui Virgil Tănase e un mănunchi încântător de portrete, anecdote, frânturi de corespondenţe, scene trăite aievea. Ai sentimentul că scriitorul de origine română a deschis uşa tuturor locuinţelor lui Cehov, că a privit aceleaşi peisaje, că a trăit în tovărăşia aceloraşi pictori, editori, scriitori. Pe deasupra, ca şi Cehov, Tănase are acelaşi fel de umor. Una peste alta, cititorulare senzaţia că Cehov trăieşte sub ochii noştri.
Odile Quirot – Le Nouvel Observateur

***
O extraordinară galerie de personaje cărora, în eseul său biografic, Virgil Tănase le dă viaţă, aşa cum dă realitate locurilor, de la Taganrog, neînsemnatul port de la marea de Azov, unde s-a născut Cehov, la Badenwiller, staţiunea termală din Germania unde a murit.
Brigitte Salino – Le Monde

***
în viziunea lui Virgil Tănase, Anton Pavlovici Cehov este o persoană şi nu un scriitor, fapt pentru care
răsufli uşurat. Cartea sa despre Cehov nu este a analistului literar sau a regizorului, cum te-ai fi aşteptat, ci a romancierului. Nu este o detestabilă monografie de tip tradiţional, ci mai curând un
roman despre Cehov sau chiar romanul lui Cehov. E un fel de renunţare la sine pentru că Virgil Tănase nu îşi propune să descopere dramaturgul genial întors pe toate feţele şi stors ca o lămâie în comentarii critice şi în sute de versiuni scenice ci să reveleze omul.
Mircea Ghiţulescu – Ramuri