Povestea lui Andrei Mladin începe în anul 1983, când a apărutAtac în bibliotecă. Atunci cititorii au făcut cunoștinţă cu un
tânăr jurnalist glumeţ, dar și grav, în aparenţă superficial, dar tobă de carte și dedicat profesiei sale.
După ce îi ia un interviu unei violoniste celebre, Mihaela Comnoiu, el se trezește implicat într-o situaţie-limită, descoperind un cadavru în biblioteca sa. La început, de frică, Mladin eludează miliţia și se decide să facă propriile investigaţii, devenind un detectiv fără voie. Treptat-treptat, descoperă că în jurul lui s-a ţesut o conspiraţie
care îi dorește pieirea.
Totul se petrece într-un București unde străzile sunt luminate anemic, apa caldă nu curge la robinete, telefoanele sunt
ascultate, cetăţenii sunt supravegheaţi zi și noapte. Un oraș în care domnește frica. Și astăzi unii se întreabă cum de a trecut de cenzură un roman în care deseori se râde de cutumele unei epoci pe care propaganda o considera de “aur”.