Intreg Dreptul se rezumă la două instituţii fundamentale: Libertate şi Arta de prozator a Alexandrei Târziu în aceste miniaturi corosive trebuie căutată, romanul însuşi e un pretext pentru constituirea unei remarcabile galerii de portrete.

Mircea Iorgulescu (despre America, pantoful Cenuşăresei 2002, în Revista 22, 18-23 noiembrie 2003)

...Un roman-document care interesează deopotrivă criticul literar, istoricul mentalităţilor, sociologul şi psihologul...Personajele sunt români refugiaţi, exilaţi şi imigranţi în America, oameni scăpaţi de sub dărâmăturile imperiilor şi regimurilor dictatoriale din estul Europei.

Ioan Holban (despre America, pantoful Cenuşăresei 2002, în România Literară, 2-8 iulie 2003)

„în discuţiile dintre cele două personaje principale avem un remake la minut al dimensiunii etice a Pădurii spânzuraţilor“, cu datele aduse la zi...Calitatea celorlalte proze stă în imaginaţia materială a autoarei şi în simţul dramatic cu care îşi conduce naraţiunile, fără obstacol, direct, rapid....Alexandra Târziu „s-a impus printr-un stil direct, tăios, cinstit, dar totodată concret, care nu evită referinţa ca să pună pe cititor în dificultate“...

Alexandru Matei (despre Fapte bune cu Lisa şi alte 12 moralităţi –2004, în “Ziua”, 2 octombrie 2004)

„Parabole moderne, simboluri ale vieţii şi relaţiilor interumane actuale. Autoarea scrie diferit de cei mai mulţi scriitori din zilele noastre. Ea produce un text puternic, a cărui atmosferă se creează din acumulări succesive, mici incidente, mereu diferite, mereu aceleaşi, nedumeriri, mirări, puţine speranţe“.

Constantin Eretescu (despre America, pantoful Cenuşăresei –2002, în „Vetiver“, 29 aprilie 2008)