Spiritul Revolutiei roamne de la 1848 nu s-a stins o data cu reprimarea brutala a acesteia de catre armatele celor trei imperii absolutiste si retrograde ale vremii - tarist, otoman si habsurgic - care isi vedeau pereclitate interesele in Tarile Romane. Anii care s-au scurs ulterior au inregistrat in acesta parte a Europei un sir neintrerupt de actiuni, ce au stat sub semnul ideilor zamislite la 1848. Caracterizand situatia situatia din deceniul postrevolutionar, fostul domnitor regulamentar din Tara Romaneasca, Gh. Bibescu, puternic marcat de evenimente, era nevoit sa recunoasca - in decembrie 1858 - ca tara se afla "intr-o necontenita rascoala de zece ani".