„Câteodată, datoria noastră în fața unui adevărat mister nu e să-l lămurim, ci să-l adâncim așa de mult, încât să-l prefacem într-un mister și mai mare”, afirma Lucian Blaga. Dacă acesta este crezul poetului, al artistului în general, dimpotrivă, menirea omului de știință este aceea de a dezlega mistere. Analizând conceptele de bază și mecanismele de funcționare care dau viață instituțiilor juridice configurate în Cartea a II-a, „Despre familie”, din arhitectura Codului civil, lucrarea exercită o funcție revelatoare, ridicând o parte dintre vălurile sub care încă se mai ascunde fascinantul și provocatorul drept al familiei.

Conservând linia directoare iniţială, ediţia a II-a a acestei lucrări îşi propune să aducă în lumina „reflectoarelor” juridice „familiile” de astăzi, care, dincolo de diversitatea accentuată, crizele bulversante şi metamorfozele la care sunt supuse, rămân o sursă autentică a vieţii cotidiene. Pentru atingerea acestui obiectiv, este valorificată plenar teoria „dreptului viu” (living law concept), acceptată și aplicată în mod constant de către Curtea de la Strasbourg şi Curtea Constituțională română în propria jurisprudență. Din moment ce societatea evoluează într-un ritm galopant, iar regula de drept/norma juridică se adaptează constant modificărilor survenite (pentru a nu se găsi într-un grav decalaj cu realitatea socială), doctrina juridică este forţată să ţină pasul acestor transformări, mutaţii, (r)evoluţii, neputând rămâne „încremenită în proiect”.

Această nouă ediție radiografiază instituțiile juridice din perspectiva numeroaselor acumulări legislative, doctrinare şi jurisprudențiale survenite, în plan normativ fiind avută în vedere, în special, paradigma conceptuală modernă, avangardistă, instituită prin Legea nr. 140/2022 – generoasa „lume nouă” oferită persoanelor cu dizabilități intelectuale și psihosociale. În mod firesc, reverberaţiile acestui recent act normativ şi-au întins „aripa modelatoare” şi asupra instituţiilor din materie familială, precum căsătoria, divorţul, autoritatea părintească sau adopţia. Dimensiunea europeană este valorificată în continuare şi integrată în structura expunerii, prin ample referinţe la jurisprudenţa recentă a Curții de la Strasbourg (în materia parteneriatelor civile dedicate uniunilor formate din persoane de acelaşi sex, transgenderismului ori a maternităţii de substituţie) care forțează statele-părți să (re)construiască propriul drept pe baza unor standarde comune, ajungându-se astfel la formarea unui veritabil ius commune familias.

Prin structura și vastitatea informațiilor oferite, prezentul curs universitar reprezintă un instrument util și revelator nu numai pentru studenți, masteranzi și doctoranzii în drept, ci și pentru orice teoretician și practician al dreptului, adresându-se, nu în ultimul rând, tuturor celor preocupați de domeniul raporturilor de familie, atrași irezistibil, ca într-un cântec de sirenă, de farmecul inefabil al dreptului familiei și de numeroasele sale provocări contemporane.