La cei opt ani ai săi, Thomas Graumann s-a urcat bucuros în trenul ce pleca din Praga, Cehoslovacia, pentru a porni înspre ceea ce credea el că va fi o vacanță de trei luni. „Du-te în Anglia, învață engleza, iar când nemții vor fi plecat, te poți întoarce acasă”, l-a asigurat mama lui. Singurele bagaje ale lui Thomas au fost două valize și o bocceluță cu de-ale gurii. La vremea aceea știa doar că țara lui fusese invadată de germani și că naziștii preluaseră conducerea. Era ultima oară când își vedea mama și familia, care, fiind evrei, aveau să moară în lagărele de concentrare. De asemenea, nu auzise niciodată de Nicholas Winton, eroul care a salvat 669 de copii (Thomas a fost unul dintre cei din urmă, al 652-lea), ducându-i din Cehoslovacia în Marea Britanie, pentru a le salva viețile. Aceasta a fost prima salvare de care Thomas a avut parte, îmbarcat în una dintre cursele ce au ajuns să fie cunoscute în istorie drept „Transportul copiilor”. Cea de-a doua sa salvare a survenit un an mai târziu, când un evanghelist din satul scoțian în care a fost trimis i-a împărtășit vestea bună despre Isus. Îngenuncheat și rostind o rugăciune, Thomas a avut parte de mântuirea sufletului, iar la scurtă vreme a hotărât că va deveni misionar. Ajuns la maturitate, a mers misionar în Filipine, iar în cele din urmă s-a mutat în America.

Dar zelul său misionar i-a dat încă o dată ghes după căderea comunismului, când averea bunicii sale a reintrat în posesiunea familiei. Aceste două evenimente, i-au deschis lui Thomas calea pentru a se întoarce în Republica Cehia. Copilul a cărui viața a fost cruțată cu multă vreme în urmă avea acum libertatea deplină să călătorească de-a lungul și de-a latul țării sale natale, vorbind în școli despre felul în care viața sa a fost salvată... nu o dată, ci de două ori.