Volumul de faţă reunește lucrările Simpozionului organizat de Societatea „Simion Bărnuţiu” din Cluj‑Napoca (Atelierul Simion Bărnuțiu numărul 6), cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la înfiinţare (aprilie 1993) și a sărbătoririi Centenarului Marii Uniri.
Simpozionul îi este dedicat lui Simion Bărnuţiu, cunoscut om politic, filosof, pedagog, profesor, luptător neobosit pentru drepturile românilor, iniţiat în francmasonerie, născut pe meleaguri sălăjene, care a contribuit la dezvoltarea învăţământului universitar din Moldova până la moartea sa.
Simion Bărnuţiu a fost un autentic tribun al independenţei României, un avocat al drepturilor și libertăţilor poporului român, aflat în graniţe proprii și străine, un precursor al Marii Uniri din 1918.
Realizarea idealurilor lui Simion Bărnuţiu, o naţiune română liberă într‑un stat unitar s‑a datorat și unor mari personalităţi ale României, unele dintre acestea fiind și francmasoni.
Rolul francmasoneriei în declanșarea Primului Război Mondial, a elaborării și finalizării tratatelor de pace este speculat și exacerbat, astfel că și în zilele noastre ne întâlnim cu bine‑cunoscutul clișeu „francmasonii și evreii sunt responsabili de pregătirea Primului Război Mondial, de elaborarea Tratatelor de pace și, mai ales, de consecinţele lor”. Istoria însă nu confirmă aceste aserţiuni, devenite tabuuri, mituri. Totuși, francmasoneria a fost prezentă în Primul Război Mondial, la fel cum au fost și marile confesiuni religioase, partidele socialiste, liberale, conservatoare.
Lucrările Simpozionului au încercat să surprindă contribuţia unor personalităţi politice, militare, mari scriitori etc. la realizarea Marii Uniri. Alexandru Vaida‑Voevod, Octavian Goga, Iancu Flondor, Traian Moșoiu sunt unii dintre aceștia.
În același timp, rolul real al francmasoneriei la aceste evenimente majore nu ar putea fi înţeles fără a se prezenta situaţia francmasoneriei din Transilvania, Bucovina, Basarabia, precum și din ţările învecinate.