IlustraÈ›ia copertei: Silviu Oravitzan, Poarta, tehnică mixtă pe pânză, 1998
Portretul autorului: Ion Antoniu, desen în peniță, 1975

Vasile Igna este poet, deÈ™i scrie È™i proză, om delicat È™i tăcut. Pare a se răsfrânge în el însuÈ™i. Nu se apără excesiv de ceilalÈ›i, dar nici nu se predă numaidecât. Sentimentele È™i le păstrează pentru cărÈ›i care alcătuiesc provincia lui de cărturar nostalgic nimerit din greÈ™eală printre vietățile crude din lumea mare. Politicos, refractar prin structură la vulgaritate, discret fără exuberanță, va fi întotdeauna un om È™i un poet închis între petalele sufletului său ca într-un mare È™i roÈ™u trandafir. (Nicolae Manolescu, 1982)

* * *

Cu Vasile Igna pășim, e limpede, în perimetrul – inextricabil, sacru È™i profan – al poeziei: al celei dintre euforie È™i deznădejde, dintre alean È™i subite accese de resemnare, dintre surâs È™i uÈ™oară compătimire, dintre înfrângerea sinei È™i contemplarea aprigă (cu angelică iubire ori niÈ›el înveninat sarcasm) a lumii de afară. […] Poezia lui e de aceea neunitară, cumpănită între extreme, contradictorie adesea, elegantă, strunită, poate È™i semeață, veridică, amatoare de scurtături, aluzii, încifrări È™i neuÈ™urinÈ›e. E o poezie subtilă, puternică, fascinantă, subteran ritmată, netemătoare de taine, iscodiri È™i ambuscade. Proprie îi este o extremă detaÈ™are (de lucruri, de oameni, de mediu), concomitentă unui interes pătimaÈ™ pentru tot ce fiinÈ›ează È™i se petrece în jurul său. (N. Steinhardt, 1987)

* * *

Temperament poetic foarte sensibil, Vasile Igna se manifestă mai întâi ca „ecolog liric”. Natura este pentru autorul Stării de urgență atât de presantă ca termen al ecuaÈ›iei personale, încât o ia sub „protecÈ›ie” din unghiul unei percepÈ›ii ireale prin suavitatea visătoare. Situând-o în spaÈ›iul incomensurabil dintre iluzie È™i deziluzie, o proiectează în imagini proaspăt tremurate, parcă răsfrânte în apă. […] Prin pulsaÈ›iile metaforice ori pur constatative, prin secvenÈ›ele unui real cenuÈ™iu, stors de vlagă, prin vorbele în doi peri, inhibate, uÈ™or ironice, poetul introduce natura prin uÈ™a din dos a civilizaÈ›iei atât de încrezătoare în sine (uÈ™a din dos fiind însuÈ™i oficiul liric). (Gheorghe Grigurcu, 1986)

* * *

Cu sau fără voia noastră, scriem toată viaÈ›a o singură carte. O carte ca un copac ale cărui ramuri se ridică spre cer, dar care are rădăcinile în solul capricios, È™i greu de desÈ›elenit, al visului. Suntem, altfel spus, părinÈ›ii, urmaÈ™ii È™i mărturisitorii propriilor iluzii, ezitări, strădanii È™i neputinÈ›e, arhitecÈ›ii È™i zidarii unui claustru cu zăbrele de ceață. În chiliile lui, poruncile, limba, dicÈ›ia, stilul, prozodia se pot modifica, dar rigorile visului rămân neschimbate. (Vasile Igna)

* * *

VASILE IGNA s-a născut la 4 martie 1944 în Ardusat, MaramureÈ™. Este absolvent al Facultății de Filologie a Universității din Cluj (1966). După un stagiu de trei ani ca profesor într-o È™coală gimnazială din Câmpia Transilvaniei (Gădălin), a lucrat timp de 25 de ani la Editura Dacia, al cărei director a fost între februarie 1990 È™i octombrie 1994. A fost diplomat, însărcinat cu afaceri culturale, la Ambasada României È™i Institutul Cultural Român din Paris (1994-2000), Ministerul Afacerilor Externe din BucureÈ™ti (2000-2002) È™i Ambasada României din Berna (2002-2007). LocuieÈ™te în Cluj, trăieÈ™te pe Valea Căprioarei din Feleacu.

Poezie: Arme albe, Editura pentru literatură, 1969; Fum È™i ninsoare, Editura Dacia, 1972; Provincia cărturarului, Editura Dacia, 1975; Starea de urgență, Editura Cartea Românească, 1981; Grădina oarbă, Editura Dacia, 1984; Insula verde, Editura Cartea Românească, 1986; Orbite, Editura Cartea Românească, 1989; Călăuzele oarbe, Editura Albatros, 1999; Clepsidra cu cenușă, antologie, Editura Didactică È™i Pedagogică (colecÈ›ia Akademos), 1999; Urme È™i semne, Editura Limes, 2004; Provincii. Grădini. Orbite, antologie, postfață de Ion Pop, Editura Dacia, 2006; Lumină neagră, Editura Limes, 2008; Brume, antologie, Editura Dacia, 2010; Animale domestice, Editura Limes, 2011; Locuri pustii, Editura Cartea Românească, 2013; Periscop, Editura Cartea Românească, 2019.

Proză: Ora morilor de vânt, proză scurtă, Editura Dacia, 1978; Andante, roman, Editura Limes, 2006; Camera obscură, roman, Editura Limes, 2013; Ora închiderii, roman, Editura Cartea Românească, 2016.

Eseuri: Naufragii în Bibliotecă, Editura Albatros, 2000; Subteranele memoriei, Editura Universal Dalsi, 2001 (Premiul FundaÈ›iei Gheorghe Ursu, 2001); Marx contra Isus, Editura Universal Dalsi, 2003.

Cărți pentru copii: Poveștile ariciului Păpădie, Editura Dacia, 1999; Pisoi mai mari, pisici mai mici și un castel cu cinci pitici, Editura Limes, 2009.

Poeziile sale au apărut în reviste literare, antologii sau volume de sine stătătoare în FranÈ›a, Germania, Anglia, Italia, Austria, Grecia, Belgia, ElveÈ›ia, Polonia, Serbia, Macedonia, Canada, Ungaria, Statele Unite, India, Coreea de Sud. Este membru al Uniunii Scriitorilor È™i PEN Club, laureat al mai multor premii literare.