Cartea urmărește povestea, spusă pe înțelesul copiilor de 8-9 ani, a doi verișori, Cristi și Anca. Aceștia se mută în alt oraș, împreună cu părinții. Tații lor și-au găsit slujbe mai bune și se stabilesc aici împreună cu familiile. Din motive de buget, cele două familii aleg să închirieze o singură casă, pentru a locui temporar împreună.

Copiii vor învăța astfel ce înseamnă să deții în proprietate o locuință sau alte lucruri, ce înseamnă că împrumuți „temporar” dreptul de a locui într-o casă care nu-ți aparține, ce înseamnă să împrumuți lucruri de la alții sau să le dai cu împrumut altora și, mai ales, ce înseamnă să împarți cu ceilalți ceea ce ai.

Despărțiți de vechii lor prieteni și colegi, Cristi și Anca învață să se adapteze la noi realități și să creeze noi relații. În acest proces, împărtășirea și cooperarea de obiecte, sentimente și valori, joacă un rol important, conferind un sentiment de siguranță și înlesnind participarea la noile grupuri în care personajele au nevoie să se integreze: o școală nouă, colegi și profesori noi, vecini noi, oraș nou.

La vârsta de 8-9 ani, viața socială a copilului se dezvoltă și din punct de vedere moral. El poate face acum trecerea de la teama de pedeapsă și orientarea spre recompensă la statutul de membru cu drepturi depline al unor grupuri în care există relații reciproce: familia, școala, vecinii și comunitatea.