În cei aproape 60 de ani de viață monahală, Părintele Arhimandrit Ioanichie Bălan s-a evidențiat ca un mărturisitor al credinței în vremuri deosebit de grele, cum au fost cele din timpul regimului comunist. A fost, totodată, și un istoric recunoscut al vieții monahale, impunându-se în cultura românească prin cărțile sale Patericul românesc, Vetre de sihăstrie românească, Viața Părintelui Cleopa, Părintele Paisie Duhovnicul etc. Foarte mulți credincioși și slujitori ai altarului l-au apreciat ca pe un adevărat promotor al dialogurilor duhovnicești, dialoguri surprinse cu deosebită măiestrie literară în lucrările sale, mai cu seamă în cele două volume ale Convorbirilor duhovnicești și în volumul Convorbiri duhovnicești cu teologi ortodocși din străinătate. Biserica Ortodoxă Română îl prețuiește și ca pe un apărător al valorilor Ortodoxiei și culturii noastre strămoșești, datorită iscusinței sale cu care a reușit să reverse ape curgătoare din izvoarele nesecate ale spiritualității ortodoxe în timpurile deosebit de grele, în care Bunul Dumnezeu a rânduit să fie îndrumător și apărător al dreptei credințe. Nu în ultimul rând, mii de credincioși l-au prețuit ca pe un predicator zelos și duhovnic iscusit, izbutind să dea fiecăruia îndemnul și povața necesară unei trăiri autentice a vieții creștine în Hristos. Daniel, Patriarhul României