Proiect editorial apărut sub egida Consiliului Județean Bistrița-Năsăud prin Biblioteca Județeană „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud

Gavril Scridon compune o biografie riguroasă şi – sunt sigur – îşi reprimă justificate note patetice, fiind el însuşi un om al acelor locuri, format în atmosfera şi tradiţiile şcolilor năsăudene, înrudit cu unii dintre cei invocaţi în istoria familiei Coşbuc, familie numeroasă şi răspândită prin localităţile acestui pământ bistriţean. Informaţia conservată şi pusă în pagină ne îngăduie să recreăm anii formaţiei poetului, lecturile sale şi manualele (gramatică, retorică, stilistică, poetică, lucrările lui Timotei Cipariu, marele savant ardelean de o autoritate incontestabilă), precum şi operele unei antichităţi fascinante pentru tânărul de atunci, tentat tot mai puternic de dorinţa unor echivalenţe româneşti. Portretul e de pe acum conturat şi desenul devine tot mai sigur pentru prietenii sau personalităţile cunoscute în anii Năsăudului, ai Clujului, ai Sibiului şi, în cele din urmă, ai Bucureştilor.

Ion Vlad

* * *

Fost centru al regimentului de graniţă român, Năsăudul se transformă, după 1851, într‑o adevărată capitală a Ţării Năsăudului, prin forţa concentrată a şcolilor sale, prin prestigiul instituţiilor sale. Beneficiarii cei dintâi, cu efecte miraculoase pentru dezvoltarea întregii culturi româneşti, au fost sutele de copii cu posibilităţi materiale modeste care doreau să facă şcoală. De aici au pornit numeroşi oameni de ştiinţă, academicieni, profesori universitari sau de liceu, cercetători în diferite domenii, capi ai bisericii româneşti (greco‑catolică sau ortodoxă), ofiţeri, oameni de litere şi arte. Două nume emblematice, citate tot­deauna ca glorii ale Năsăudului, sunt George Coşbuc şi Liviu Rebreanu.

Gavril Scridon

* * *

Profesor la Universitatea „Babeş‐Bolyai” din Cluj‐Napoca, Facultatea de Litere, Catedra de literatură română comparată şi teorie literară, susţinând conferinţe în aceeaşi specialitate şi la alte institute de limba, literatura şi cultura română aparţinătoare unor importante campusuri europene (München, Budapesta, Cracovia, Seghedin etc.), Gavril Scridon (1922‐1996) s‐a dedicat cu devotament şi stăruinţă îndelungată studierii vieţii şi operei lui George Coşbuc. Astfel, de‐a lungul anilor, a îngrijit spre publicare întreaga operă coşbuciană, pe care a însoţit‐o cu substanţiale prefeţe şi studii.

Editându-i şi adnotându-i corpusul de texte – a se vedea şirul de Opere alese, I-VI (1966-1982), numeroasele volume de poezii, proză ori traduceri, alte contribuţii documentare –, Gavril Scridon a adunat în completitudine datele necesare întocmirii biografiei poetului „ţărănimii noastre”. Este volumul de faţă. Printr-o abordare monografică, de tip universitar, George Coşbuc se află astfel în integritate restituit, iar Viaţasa, întocmită şi tipărită acum, încheie, din păcate postum, un demers exemplar asumat de profesorul clujean de-a lungul existenţei sale.

Lucrări dedicate lui George Coșbuc (selectiv): Pagini despre Coşbuc – Contribuţii la cunoaşterea vieţii şi operei poetului, 1957; George Coşbuc – bibliografie (în colaborare), 1965; George Coşbuc şi pământul natal, 1966; Ecouri literare universale în poezia lui Coşbuc. Studiu de literatură comparată, 1969; George Coşbuc în locurile anilor de ucenicie, 1975; Popas la Feldru (în colaborare), 1991.

Alte lucrări: Liviu Rebreanu pe plaiuri năsăudene, 1967; Istoria literaturii maghiare din România (1918‐1989), 1996.

Gavril Scridon a colaborat la numeroase reviste din ţară şi din străinătate cu studii despre istoria literară şi culturală românească.