Cuvintele "religie" si "filosofie" pot sugera majoritatii oamenilor doua domenii distincte de gandire, intre care - daca subordonam stiinta filosofiei (asa cum au facut?o grecii) -, se considera ca ar exista un fel de razboi de frontiera. Totusi este posibil sa ne gandim la ele ca fiind doua faze sau moduri succesive de expresie a sentimentelor si credintelor oamenilor despre lume. Iar titlul acestei carti presupune faptul ca atentia va fi fixata asupra acelei perioade din istoria spiritului occidental care marcheaza trecerea de la prima la a doua. Se crede in general ca pasul decisiv a fost facut de greci cu aproximativ sase secole inainte de era noastra. In acel moment, un spirit nou de cercetare rationala si?a afirmat pretentia de a se pronunta asupra celor mai profunde lucruri care, pana atunci, tineau de credinta traditionala. Cu toate acestea, ceea ce doresc sa dovedesc este faptul ca ascensiunea acestui spirit nu a insemnat o ruptura brusca si completa cu vechile moduri de gandire.
Exista o continuitate reala intre cea mai timpurie speculatie rationala si reprezentarea religioasa pe care aceasta se bazeaza. Si acest lucru nu tine doar de analogii superficiale, cum ar fi echivalarea alegorica a elementelor naturii cu zeii credintei populare. Filosofia a mostenit din religie unele conceptii foarte importante - de exemplu, ideile de "Dumnezeu", "Suflet", "Destin", "Lege" - care au continuat sa circumscrie miscarile gandirii rationale si sa le determine principalele directii. Religia se exprima in simboluri poetice si in termeni de personalitate mitica; filosofia prefera limbajul abstractiunii seci, vorbind despre substanta, cauza, materie s.a.m.d. Dar diferenta exterioara nu face decat sa deghizeze o afinitate interioara si substantiala intre aceste doua produse succesive ale aceleiasi constiinte. Modurile de gandire ce ajung la o definitie clara si la afirmatii explicite in filosofie au fost deja presupuse in intuitiile nerationale ale mitologiei.
�F. Cornford
�CUPRINS
�Prefata 5
�CAP. I�� DESTIN SI LEGE���� 11

1. Problema����� 11
2. Cosmologia lui Anaximandru 17
3. Provinciile Elementelor��������� 20
4. Moira mai presus de zei������� 23
5. Moira vazuta ca fiind morala 24
6. Moira ca un sistem de provincii�������� 26
7. Diviziunea lumii la Hesiod����� 28
8. Moira este impersonala, fara inteligenta� sau plan������ 31
9. Dasmos-ul zeilor������ 33
10. Marele Juramant al zeilor��� 34
11. Suprematia lui Zeus conferita de Styx��������� 37
13. Legea ca o distribuire��������� 38
14. Nemos si Nemesis� 41
15. Distribuirea ratiunii la Platon����������� 45
16. Reprezentarea religioasa primitiva in politeismul grec����������� 47

CAP. II�� ORIGINEA MOIREI���������� 50

17. Cum a aparut reprezentarea Moirei?���������� 50
18. Tranzitia de la religie la filosofie������ 51
19. Ordinea morala a lumii ca reprezentare� colectiva���� 53
20. Natura reprezentarilor colective������ 54
21. Cum sunt impuse reprezentarile� colective��� 56
22. Ordinea Naturii socotita "sacra" pentru ca� odinioara a fost continua cu societatea umana���� 61
23. Clasificarea bazata pe structura tribala�������� 62
24. Moira ca proiectie a Nomos ului���� 65
25. Totemismul 66
26. Solidaritatea grupului totemic���������� 67
27. Primatul grupului���� 69
28. Structura sociala proiectata sa includa� ordinea Naturii�������� 70
29. Urme in cosmologia greaca 71
30. (a) Cele patru elemente������ 73
31. Philia si Neikos al lui Empedocle���� 74
32. (b) Segregarea� perechilor de contrarii�������� 75
33. Sexul ca prototip al contrarietatii���� 77
34. Separarea Cerului de Pamant��������� 78
35. Originea sociala a acestei� reprezentari������� 79
36. Tabela pitagoreana a contrariilor���� 81
37. Eros si casatoria opusilor��� 82
38. Sumar������� 83

CAP. III�� NATURA, ZEUL SI SUFLETUL��� 85

39. Natura si obiceiul in sens dinamic��� 85
40. Identitatea primitiva a Naturii� si a obiceiului 86
41. Magia primara simpatetica� 88
42. Emotie si dorinta colectiva�� 89
43. Magia primara nu are nevoie de nici o reprezentare,� si este pre religioasa��� 90
44. Prima reprezentare necesara���������� 92
45. Continuumul simpatetic ca reprezentare� a constiintei colective�������� 95
46. Sumar������� 100
47. Diferenta intre "Dumnezeu"� si "Suflet"������� 101
48. De la magia primara la religie���������� 104
49. Schimbarea corespunzatoare in reprezentare:���������� cele doua fonduri��������� 105
50. Diferenta dintre inrudirea de sange� si societatea magica������ 107
51. Societatile magice�� 107
52. Sufletul grup���������� 108
53. Daimonul societatii magice� 109
54. Daimonii gintii�������� 109
55. Daimonii sectiunilor naturale����������� 110
56. Daimonii buni locali ai fertilitatii������� 111
57. Polidaimonismul in China���� 112
58. De la polidaimonism la politeism����� 114
59. De la daimonul impersonal la sufletul individual������ si la zeul personal���������� 115
60. Aparitia sefului, a regelui���� 116
61. Regele ca arhimagician������� 118
62. Eroul eponim��������� 120
63. Venerarea eroului�� 121
64. Sufletul individual si nemurirea�������� 122
65. Formarea zeilor personali, mistici si olimpieni���������� 124
66. Zeul Misteric��������� 125
67. Zeul olimpian��������� 128
68. Zeii si elementele naturii������ 130
69. Zeul olimpian separat de om����������� 132
70. Doctrinele olimpiene si mistice� ale Erosului� 133
71. De la olimpianism la filosofia ioniana����������� 136
72. Physis�������� 137

CAP. IV�� DATELE FILOSOFIEI������ 139

73. Recapitulare���������� 139
74. Filosofia ca analiza a materialului religios����� 140
75. Physis ca substanta, suflet, divinitate����������� 142
76. Physis ca suflet������ 145
77. Sufletul ca agent motor������� 146
78. Sufletul ca cunoscator�������� 147
79. Physis ca Divinul���� 150
80. Cum a fost tratat conceptul de physis de catre filosofi��������� 152
81. Cauzele sistemelor filosofice�