„Paginile acestei cărţi reprezintă o încercare de a-l aduce pe Toma din Aquino în contemporaneitate, făcându-l părtaş la dezbaterea epistemologică dintre realism şi reprezentaţionalism. Concret, sunt vizate posibilele răspunsuri pe care Toma le-ar da dacă s-ar implica în mod direct în această dispută. Ar explica el oare procesul cognitiv ca fiind unul direct, în care reprezentările interne sunt doar cele prin care (quo) avem acces la lucruri, aşa cum o face realismul, sau ca fiind unul indirect, aşa cum o face reprezentaţionalismul, pentru care reprezentările interne sunt cele pe care (quod) le cunoaştem pentru a putea, mai apoi, să cunoaştem lucrurile? în cadrele acestei problematici, cartea de faţă încearcă să analizeze maniera în care Toma răspunde unor întrebări de felul: Cum şi ce simţim? Altfel spus: Cum şi ce vedem, auzim sau mirosim? Cum şi ce ne imaginăm? Ce sunt şi cum se formează amintirile? Cum cunoaştem lucrurile cu care nu avem un contact direct, cum ar fi ideile sau conceptele generale? Intreg demersul se suprapune peste traseul d-ului care marchează diferenţa dintre quo (realism) şi quod (reprezentaţionalism). Sper astfel să îi pot oferi cititorului posibilitatea de a înţelege faptul că, uneori, o literă poate cântări cât o idee.“ (Elena BĂLTUŢĂ)