Cercetările etnomuzicologice de pâna acum din teritoriul Serbiei nu au dedicat destulă atenţie moştenirii muzicale a românilor, mai ales a celei vocale. încercări sporadice ale etnomuzicologilor sârbi, inspirate din frumuseţea şi particularitatea acestor tradiţii, au fost împiedicate de barierele importante ale limbii şi au dat în final nişte rezultate sărăcăcioase... Pe lângă bocituri şi zori, care sunt interpretate de femei ca şi aspectele diferite ale mortului dedicate muzicii instrumentale a bărbaţilor, mai ales, locul special în acest gen aparţine cântecelor de petrecătură, despre care nu este exagerat când se spune că reprezintă însăşi “cartea morţilor la români”, aşa cum este detaliat în acest studiu.