Sub egida Institutului de Proiecte pentru InovaÅ£ie ÅŸi Dezvoltare – Reprofesionalizarea României IV
Cu o prefaţă de Călin Georgescu

Recensământul unei ficÅ£iuni

In octombrie 2011 am fost cu toÅ£ii martori la zarva din jurul recensământului. Atmosfera în Å£ară era proastă ÅŸi oamenii credeau că li se notează CNP-ul ca să li se fure votul la alegerile viitoare, răspundeau din doi în doi despre cei plecaÅ£i în străinătate sau refuzau pur ÅŸi simplu să-i deschidă uÅŸa recenzorului, considerându-l un nou trimis monstruos al unor autorităţi de la care nu-i veneau decât nedreptăţi ÅŸi ameninţări. Autorităţile, deloc mai breze, s-au ocupat de ce vrei ÅŸi ce nu vrei, dar nu de recensământ : i-au aprobat bugetul cu întârziere, au neglijat cartografierea care ar fi trebuit refăcută, au trimis pe teren oameni slab pregătiÅ£i ÅŸi prost plătiÅ£i, s-au dezinteresat de introducerea ÅŸi tratarea datelor. Toată lumea a părut să aibă dreptate, într-un soi de revoltă colectivă, la aflarea primelor date : populaÅ£ia ţării a apărut ca mai puÅ£ină decât în 2002 cu peste 2,6 milioane, iar ritmul scăderii ei până în 2050 a permis o proiecÅ£ie de 14,8 milioane de români pentru acea dată. Ca să nu mai vorbim de masivele scăderi de efective ÅŸi locuinÅ£e din Capitală ÅŸi din teritoriu, dincolo de ceea ce se ÅŸtia ÅŸi se aproxima despre migraÅ£ia românilor către alte ţări pentru muncă. Apoi, ca la un semn, zarva a încetat. Toată lumea a aflat vag că rezultatele parÅ£iale nu vor veni prea curând, iar cele finale, cu analize detaliate ÅŸi interpretările necesare, vor fi disponibile doar cândva în 2013.
Cum de s-a organizat tăcerea atât de repede ? Poate că mai întâi de toate era nevoie de liniÅŸte pentru a tipări oricâte buletine de vot în baza unor tabele pe care nu jură nimeni, dar fără de care hârjoana zisă « politică » nu putea continua, iar rotirea cadrelor « dirighente » devenea imposibilă. Mult mai serioase însă sunt cu totul alte lucruri, explicate pe îndelete de Vasile Gheţău, un profesionist al domeniului, în studiul său cu accente grave. Oricum ai lua rezultatele acestui ultim recensământ, ele nu sunt fiabile. Ca la orice raport care implică relaÅ£ionări ÅŸi comparaÅ£ii, cheile de verificare nu prea funcÅ£ionează. O scădere a populaÅ£iei cu 10 % în zece ani modifică toÅ£i indicatorii demografici majori, dar implicit modifică substanÅ£ial ÅŸi toate datele economice ÅŸi sociale, toate raportările noastre prezente ÅŸi viitoare. Åži asta fără ca măcar, în urma modificării, noile date să poată fi luate în serios. Cu alte cuvinte, din pricina acestor aberaÅ£ii de înregistrări, calculele aberante care ar urma n-ar putea indica nici ce populaÅ£ie activă avem, nici câÅ£iÅŸomeri, deci nici de câtă protecÅ£ie socială e nevoie, nici cât consumăm cu toÅ£ii, nici ce programe de redresare ne-ar lipsi ÅŸi cât ar trebui să cheltuim cu ele. Nu ÅŸtim nici ce să povestim despre PIB ÅŸi nici cât e datoria externă pe cap de locuitor, n-avem habar de rata natalităţii ÅŸi nici de cifrele exacte ale etniilor de la noi.
Åži mai grav e faptul că, dacă azi suntem în ceaţă, nu vom bâjbâi mai puÅ£in mâine ÅŸi în următorii zece ani ! Pentru că, până la următorul recensământ, cel din 2022, lucrurile aÅŸa rămân. Pe ce se vor baza următoarele guverne ÅŸi administraÅ£ii pentru a face planuri ÅŸi a le aplica ? Mister ! Cifrele livrate de patrie au tot fost grevate de aproximaÅ£ii ÅŸi suspiciuni decenii de-a rândul, dar de acum încolo e limpede că, mult înainte de a bănui că ele au fost « manipulate », putem fi siguri că ele sunt... ficÅ£ionale.
De ce se tace atât de apăsat în privinÅ£a recensământului ? Pentru că nu e vorba de o incompetenţă ÅŸi o nereuÅŸită oarecare, ci de una de calibru, cu consecinÅ£e majore. Poate că societatea românească ar putea înÅ£elege ceea ce Vasile Gheţău numeÅŸte « pericolele dramaticei depopulări a ţării », dar nu e sigur că ÅŸi elitele ei conducătoare realizează dezastrul de care sunt direct responsabile susÅ£inând ÅŸi cauÅ£ionând confortabil ÅŸi orbeÅŸte nepriceperi, somnolenÅ£e, interese nelegitime, deturnări ÅŸi alte matrapazlâcuri. în fond, recensământul pune nu degetul, ci toată mâna pe rană : « factorii de decizie » din ultimii ani au făcut dintr-o Å£ară care exista cât de cât una care nu mai există, un spaÅ£iu fără chip, cu uÅŸi ÅŸi geamuri deschise, prin care bate vântul.

Adina KenereÅŸ

« Felul în care a fost organizat ÅŸi s-a desfăşurat recensământul este expresia fidelăa stării societăţii româneÅŸti în anul 2011 : o societate profund marcată de criza economică, socială ÅŸi politică, divizată, disoluÅ£ia autorităţii instituÅ£iilor, indiferenÅ£a populaÅ£iei, frecvente cazuri de spirit civic îndoielnic, atitudine iresponsabilă din partea unor oameni politici faţă de recensământ, o presă în bună măsură superficială în tratarea problemelor recensământului, cu o vizibilă ÅŸi violentă atitudine antirecensământ. La modul general, eÅŸecul unui recensământ nu este numai acela al guvernării, ci este unul al întregii societăţi, pentru că recensământul populaÅ£iei este singura operaÅ£iune statisticăîn care este implicată toată populaÅ£ia [...]. în contextul unei populaÅ£ii cu 2,4 milioane mai mică ÅŸi cu o structură pe vârste afectatăsemnificativ de masiva migraÅ£ie, mă întreb ce fel de programe s-au elaborat în anul 2011 ÅŸi ce fel de programe se elaborează în acest anÅŸi pentru anul 2013 în ministerele ÅŸi în celelalte instituÅ£ii în care cunoaÅŸterea structurii pe vârste a populaÅ£iei, a unor subpopulaÅ£ii este indispensabilă. Este vorba de sănătate, educaÅ£ie, pregătirea ÅŸi utilizarea forÅ£ei de muncă, dezvoltare regională. »

Vasile Gheţău

Cuprinsul : Numărul populaÅ£iei ÅŸi componentele schimbărilor în profil teritorial • A fost migraÅ£ia externă mai mare în urban sau în rural ? • Structura etnică a populaÅ£iei • Semne de întrebare • O populaÅ£ie de 19 milioane de români în anul 2011 : ce perspective pentru mijlocul secolului ? • Remarci finale • Addendum. InerÅ£ia ÅŸi dinamica internă a construcÅ£iei demografice • ReferinÅ£e • Lista tabelelor • Lista figurilor • Rezumat, lista tabelelor ÅŸi cea a figurilor în engleză.