Librarie.Net foloseste cookies. Continuarea navigării presupune acordul dumneavoastră conform termenilor și condițiilor
Tel: 0351.139.915 CONT CLIENTCONTACTINFO

Revista Scrisul Romanesc, numarul 1 (101) 2012

Cod produs: 174904
Editura: Scrisul Romanesc
Colectia: Revista Scrisul Romanesc
Anul aparitiei: 2012
Nr. pagini: 32 pagini
Categorii: Cultura, Reviste si almanahuri, Carti
Preț întreg: 4.00 lei
Preț promo: 3.94 lei
Reducere: 0.06 lei (2%)
Disponibilitate: in stoc
Livrare estimativă: 3 zile

» modalitati transport
» info disponibilitate si retur
» formular contact
Produs inclus in promotia:
Lichidari August 2019
Revista „Scrisul Românesc“ a fost fondata în 1927, de catre criticul literar Dumitru Tomescu, si tiparita de editura cu titlul omonim, pâna în 1928. Prin structura, format si colaboratori, „Scrisul Românesc“ devine de la început o publicatie culturala interbelica importanta, alaturi de „Ramuri“ si alte reviste din perimetrul Olteniei. între colaboratori se numara Tudor Arghezi, Ion Agârbiceanu, Gib I. Mihaescu, N. M. Condiescu, Cezar Petrescu, Vasile Voiculescu, Ion Pillat, N. I. Herescu, Al. Marcu, C. Radulescu-Motru, Radu Dragnea, P. P. Panaitescu, Emanoil Bucuta, Al. Lascarov-Moldovanu, Al. Busuioceanu, Ion Dongozi, I. B. Georgescu, D. Tomescu. Seria a doua a revistei a aparut în ianuarie 2003, din initiativa profesorului universitar Florea Firan, redactor-sef al publicatiei si în prezent. Aparitia revistei este lunara, 32 pag., 1-2,31-32 color, format 42 x 30 cm. Prestigiul seriei noi a revistei este dat de la început de catre un Colegiu editorial alcatuit din personalitati marcante ale vietii culturale din tara si din strainatate: Adrian Cioroianu, Andrei Codrescu, Irina Mavrodin, Eugen Negrici, Nicolae Panea, Dumitru Radu Popa, Dumitru Radu Popescu, mai apoi Daniela Crasnaru. Si nu orice colegiu editorial, ci unul activ, fiecare membru sustinând, constant, câte o rubrica, ceea ce creeaza posibilitatea realizarii, dupa un timp, a unui volum al fiecarui autor, în care sa fie reunite articolele publicate. Sase volume au si aparut: Andrei Codrescu, „Instrumentul negru“; N. Davidescu, „Poezii inedite“; Marin Sorescu, „Poezii inedite“; „Mircea Dinescu. Poezia insurgentei“ de Constantin M. Popa, Monica Spiridon, „Cum poti sa fii român?“. Variatiuni pe teme identitare; Irina Mavrodin, „Despre traducere. Literal si în toate sensurile“. în strategia culturala a revistei se gaseste intentia de permanentizare a unor rubrici individualizate, pe lânga cele consacrate de practica publicistica: Cartea-eveniment propune analizarea unor carti care ar putea deveni repere; O idee – rubrica initiata si sustinuta de Adrian Cioroianu – aduce în dezbatere aspecte de mare actualitate; sub genericul Idei si mentalitati, cititorul va descoperi subiecte controversate din miscarea filosofiei contemporane, iar Imaginar si rationalitate exploreaza relatiile subtile dintre realitate si virtualitate; în Logoterapia se abordeaza tema concurentei dintre cartea-obiect si formele sale virtuale de transmitere-receptare, continuata de rubrica Actualitatea capodoperei în care sunt comentati scriitori precum Voltaire, Hugo etc.; Cum scriem, cum vorbim este o rubrica optimizata pentru punerea în discutie a „vietii“ cliseelor, stereotipiilor si neglijentelor de limbaj; Restante este o rubrica propusa de Eugen Negrici si continuata, sub genericul Confruntari de Ovidiu Ghidirmic si se refera la lucrari ramase în momentul aparitiei fara ecoul meritat sau la unele aspecte teoretice; o sectiune intitulata Inedite are darul de a activa pagini relevante pentru istoria literara, de 4 ani avându-l protagonist pe Marin Sorescu; Din partea cealalta, rubrica propusa de scriitori stabiliti în afara tarii, mai exact de Dumitru Radu Popa, se doreste un spatiu de interculturalitate, iar Corespondente lirice electronice, propusa de Carmen Firan, o completeaza. Petre Rado sustine rubrica Cronica de film. Dinamismul centrului universitar, al institutiilor artistice, de spectacol si cele muzicale, asigura suficient material care se regaseste cu generozitate în paginile revistei. Scrisul Românesc se doreste atât o tribuna de promovare a Editurii cu acelasi nume, o vitrina a noilor aparitii, deschisa prin demersul critic si eseistic asupra cartilor, si a proiectelor editoriale, o întâlnire cu autorii si colaboratorii editurii, dar si un dialog permanent cu valorile culturii române aflate în tara sau strainatate si, nu în ultimul rând, o panoramare a fenomenului artistic, academic, stiintific al Craiovei în contextul national si universal. Privita în ansamblu, revista cuprinde în mod echilibrat, compartimente si rubrici permanente în care se regasesc poezia, proza, critica si istoria literara, cronici si recenzii de carti, literatura straina, o pagina de inedite, articole pe teme de educatie si cultura, si arte, de filosofie, istorie, evenimente culturale în tara si în strainatate (cu permanenta din New York, Paris, Venetia), prezentare de carti si reviste. Spiritul multicultural, diversitatea si calitatea colaboratorilor, consistenta textelor publicate, evenimentele culturale din tara si strainatate dau nota originala si forta publicatiei prin care se distinge în peisajul publicistic românesc. Colaboratorii de baza ai noii serii: Monica Spiridon, Irina Mavrodin, Andrei Codrescu, Nina Cassian, Carmen Firan, Adrian Cioroianu, Petre Rado, Gabriel Cosoveanu, Ovidiu Ghidirmic, Constantin M. Popa, Dumitru Radu Popescu, Ioan Lascu, Ion Parhon, Dumitru Radu Popa, Adrian Sângeorzan, Ion Buzera, Victor Ivanovici, Nicolae Panea, Florin Rogneanu, Victor Marian Buciu, Cecilia Capatîna, Ionel Buse, Geo Constantinescu, Felicia Burdescu, Cosmin Dragoste, Mihai Ene, Irina Cucu, Maria Tronea, Dan Ionescu, Horia Dulvac...

Florea Firan

Mircea Eliade Scriitorul

Savant în istoria religiilor, nuvelist şi romancier, eseist şi critic literar, filosof şi sociolog, gazetar, profesor universitar de vocaţie, Mircea Eliade este unul dintre cele mai complexe spirite enciclopedice din cultura noastră în secolul al XX-lea, cu o operă uriaşă şi diversă care l-a impus în rândul marilor umanişti.
Atras deopotrivă atât de literatură cât şi de ştiinţă, încă din adolescenţă, Mircea Eliade s-a afirmat în primul rând ca om de ştiinţă, ca autor a mai mult de 30 de volume ştiinţifice traduse în 18 limbi şi a peste 1200 de articole şi recenzii cu o tematică foarte diversă. El şi-a început însă cariera ca prozator, scriind nuvele şi romane în limba română până aproape de 70 de ani. într-un interviu dat prin anii ’78, autorul se mărturisea: „Dar eu sunt într-un anumit sens şi un om se ştiinţă, silindu-mă să fiu obiectiv în cercetările mele, şi atunci când fac literatură vreau să mă păstrez în acea spontaneitate a visului sau a copilăriei. Cum se ştie, tot ce facem noi în literatură e o nostalgie a copilăriei şi adolescenţei, adică partea cea mai spontană şi mai creatoare a vieţii! M-au întrebat mulţi de ce nu mi-am tradus eu însumi literatura în englezeşte, de exemplu. Probabil că aş fi putut s-o fac, dar prefer să traducă alţii. Cred că nu puteam să scriu literatură decât în româneşte. Dar cred că nici n-ar trebui să scriu altfel, pentru că limba în care am scris şi scriu încă este continuitatea mea nu doar cu trecutul meu, ci cu tot trecutul culturii româneşti. N-am vrut să mă simt deloc un exilat, un om rupt de neamul lui“.
Capodopera sa literară rămâne Noaptea de Sânziene, scrisă în limba română între 1949 şi 1954 şi apărută prima dată în franceză la Editura Gallimard, în 1955, sub titlul Forêt interdite şi în engleză, Forbidden Forest, în 1978, la The University of Notre Dame Press.
Fiul lui Gheorghe Ieremia (devenit Eliade) şi al Ioanei (născută Stoenescu), Mircea Eliade s-a născut la 8 martie 1907, în Bucureşti, şi a trecut în eternitate la 22 aprilie 1986, în Chicago, SUA. Copilăria şi-o petrece în oraşele în care tatăl său era mutat cu garnizoana: la Râmnicu-Vâlcea, Cernavodă (unde face clasa I) şi iarăşi la Bucureşti, continuându-şi studiile la şcoala primară de pe strada Mântuleasa (1914–1917), premiant în fiecare an, atras de zoologie şi istoria antică. Elev al Liceului „Spiru Haret“ (1917–1925), ca orice tânăr, îşi imagina mereu ceea ce ar fi dorit să ajungă: „...un mare zoolog, un mare pianist, un mare doctor sau un inventator, sau un explorator, sau voi descifra o limbă moartă?“.
La 14 ani începe să scrie şi primele nuvele fantastice care îi apar în „Ziarul ştiinţelor populare şi al călătoriilor“ între care şi Cum am găsit piatra filosofală, povestire fantastică, distinsă cu premiul I al periodicului amintit (27 dec. 1921). Din aceeaşi perioadă datează şi Călătoria celor cinci cărăbuşi în ţara furnicilor roşii, „un fel de roman de aventuri în care amestecam entomologia, humorul şi fantasticul“ (cum va mărturisi în Amintiri) şi o serie de schiţe sub genericul Din carnetul unui cercetaş, „un fel de jurnal romanţat al excursiilor în Carpaţi, la mănăstirile din Prahova şi Moldova, al călătoriilor din Bucovina şi Transilvania“. Concepe şi un roman de dimensiuni ciclopice: Memoriile unui soldat de plumb, care urma să înglobeze „nu numai istoria universală, ci întreaga istorie a cosmosului de la originea vieţii până la apariţia omului“.

Alte carti din colectia REVISTA SCRISUL ROMANESC:

Pret: 5.00 3.94 lei (-21%)
1 in stoc!

Pret: 3.50 3.42 lei (-2%)
In stoc

Pret: 3.50 1.37 lei (-60%)
In stoc

Pret: 3.50 lei
In stoc

Pret: 3.50 3.42 lei (-2%)
In stoc
Alte carti din aceeasi categorie:
Alte carti din promotia Lichidari August 2019

Pret: 69.00 28.99 lei (-57%)
In stoc

Pret: 45.00 19.99 lei (-55%)
In stoc

Pret: 42.99 18.99 lei (-55%)
In stoc

Pret: 48.00 36.99 lei (-22%)
In stoc
© 2019 LIBRARIE.NET SRL