între a-i învăţa pe copii ceea ce trebuie să înveţe la şcoală şi uneori ceea ce nu învaţă acasă, Constantin Voicu alege să le îndrume spiritele în direcţia frumosului, sensibilului, curatelor trăiri ale copilăriei, tocmai prin poezie. Şi lucrarea aceasta pentru copii este una grea şi foarte dificilă, de vreme ce trebuie să tratezi subiectele cu un anume vocabular şi de pe o altă poziţie. Este o dovadă de mare responsabilitate, de dăruire şi de dragoste – explicabile într-un fel pentru meseria de profesor. Cine va citi această carte va deveni un cititor adevărat, va deveni un alt copil, şi-şi va visa existenţa cu o lacrimă cel puţin mai frumos.