Cartea reprezintă o tratare monografică a unei teme ce a atras, de-a lungul vremii, interesul lingviştilor români, care i-au şi consacrat diverse studii, ocupându-se de un aspect sau altul al fenomenului mentionat. De la aparitia volumului elaborat de G. Gruiţă (Acordul limba română, Bucureşti, Editura Ştiintifică şi Enciclopedică, 1981) s-au scurs însă 35 de ani, astfel că o abordare actuală de acest gen devine mai mult decât oportună, mai ales că ea nu vizează doar aspectele „clasice" (cu repercusiuni in analiza gramaticală) legate de acordul predicatului cu subiectul sau al atributului cu termenul regent, ci şi implicatille acordului apoziţiei ori al elementului predicativ suplimentar, alături de acordul hipercorect al adverbelor, frecvent întâlnit în comunicarea curentă.

FLORINA-MARIA BĂCILĂ