„Românismul, naţionalismul, încep deja să fiinţeze şi să se manifeste chiar din momentul în care suntem conştienţi de ele, din momentul în care le dăm nume, iar numele-l purtăm în minte, devenindu-ne astfel preocupare şi sprijin”. Academician GHEORGHE PĂUN

„Noi, românii suntem o sinteză între viziunea ideocratică a Răsăritului de tip platonic şi viziunea latină, foarte precisă, foarte pragmatică, individualistă la extrem, aristotelică a Occidentului”. Academician RĂZVAN THEODORESCU

„Identitatea naţională românească este în curs de dispariţie prin cedarea de către noi a tuturor factorilor care descriu libertatea şi independenţa statului. Potrivit abordării europene, ar trebui să ne sacrificăm idealurile total”. Academician MIRCEA MALIŢA

Românii au conştiinţa latinităţii lor, şi-au creat o cultură (o cultură de poeţi şi moralişti), iar morala (feldeinţa, hirea) lor se bazează, adevărat, pe ideea de omenie şi înţelegere a vremelniciei omului pe pământ.- Academician EUGEN SIMION

Ideea de românism apărea încă din veacul al XVIII-lea, cu rădăcini mai vechi. Este vorba de conştiinţa locuitorilor acestui spaţiu. Chiar dacă erau împărţiţi în teritorii diferite, locuitorii acestora aveau convingerea – adevăr demonstrat prin izvoarele care ni s-au păstrat, – că sunt unitari, moldoveanul, ardeleanul, munteanul, că sunt români. - Academicin DAN BERINDEI

Seria de interviuri comentate şi cele câteva analize la zi pe care le conţinute această carte, cuprinde articole publicate din august 2014 încoace în revista de cultură „Curtea de la Argeş”, prin generozitatea redactorului său şef, Academicianul Gheorghe Păun, căuia i se cuvin mulţumiri pentru spaţiul generos acordat rubricii „Nevoia de românsim”. Discutarea temei de bază în compania unor invitaţi prestigioşi, oameni de cultură din toate domeniile, a permis alternarea viziunii proprii fiecărui invitat cu inserturile autorului, tipărite cu litere cursive. Am ales acest format pentru completarea datelor profesionale ale invitaţilor şi pentru argumentarea cu surse exterioare a deferitelor aspecte sugerate de titlul rubricii. Acestea din urmă au înlocuit întrebările şi comentariile care s-au succedat în desfăşurarea discuţiilor cu participanţii. Am păstrat stilul fluent, converaţional uneori, şi am transcris cu fidelitate fiecare intervenţie pentru modul direct, dinamic, al comunicării, care a completat paleta stilistică atât de diversă a ansamblului fiecărei ediţii. La sfărşitul inteviului este precizat numărul revistei „Curtea de la Argeş” în care acesta a fost publicat, cu intenţia de a da posibilitatea cititorilor interesaţi să poată regăsi şi alte contribuţii jurnalistice care dau valoare publicaţiei.

Nicolae Melinescu