Lev Troţki, apropiatul colaborator al lui Lenin, organizator al Marii Revoluţii din Octombrie şi conducător al Armatei Roşii în războiul civil, a scris autobiografia Viaţa mea în 1929, când îşi începuse viaţa nesigură în exilul la care fusese condamnat de regimul lui Stalin. Viziunea lui asupra mişcării comuniste – lupta clasei muncitoare definită de Marx şi de Lenin – fusese mereu una universală, în care solidaritatea proletară internaţională se ridica deasupra intereselor naţionale înguste.

Autobiografia de faţă, prima operă scrisă de Troţki în exil, este fără îndoială una dintre cărţile de referinţă ale timpului nostru. Cu siguranţă că atunci când a început să scrie povestea vieţii sale şi-a dat seama cât de importantă putea fi o asemenea carte. Nu a considerat niciun moment că era vorba de memoriile unei cariere încheiate. Dimpotrivă, a tratat-o ca pe o parte integrantă a vieţii sale active, ca pe o modalitate prin care se putea uita în urmă la toate evenimentele la care participase pentru a le evalua în lumina propriei experienţe şi concepţii şi pentru a continua lupta plecând din acest punct.

Troţki scrie această autobiografie în calitatea sa de lider şi de purtător de cuvânt recunoscut al comunismului internaţional, opus dictaturii lui Stalin. Fiind una dintre figurile centrale ale revoluţiei bolşevice, Troţki rămâne în aproape toate cazurile singurul martor ocular al intrigilor şi al luptelor timpurii din interiorul guvernului comunist. Interpretarea pe care Troţki o dă evenimentelor şi forţelor puse în mişcare nu are egal. Mintea sa strălucită era înzestrată cu o mare putere de pătrundere. El a prezis ridicarea noii birocraţii sovietice cu o uimitoare precizie şi a inventariat crimele lui Stalin cu cincisprezece ani înainte ca Hruşciov să ţină senzaţionala sa cuvântare din 1956.

Exilul lui Troţki l-a plasat în afara Partidului Comunist oficial şi în afara lumii politice în ansamblul ei. Totuşi, în acest fascinant document, el rămâne fidel filozofiei revoluţiei mondiale permanente, oferind perspectiva unui om informat în cel mai înalt grad asupra luptei pentru viitorul socialist al omenirii.