CONT CLIENT | CONTACT | INFO
Coș de cumpărături
0 produse
COS CUMPARATURI

Mandria vanatorului de munte. Memorii de razboi

Cod produs: 199720
Autor(i): Dumitru Teodorescu
Editura: Marist
Colectia: Istoria adevarata
Anul aparitiei: 2013
Pret:  29,00 lei
Disponibilitate: in stoc
Livrare estimativă: 3 zile

» modalitati transport
» info disponibilitate si retur
» formular contact

Descriere

Repartizat ca și sublocotenent în Batalionul 7 “Ioan Buteanu” din Brigada a 2-a Munte (ulterior Divizia 2 Munte) condusă de legendarul general Ion Dumitrache, sublocotenentul Dumitru Teodorescu va lua parte din plin la întreaga epopee a acesteia, descriind în amănunt drama retragerii din Ardealul cedat ungurilor în 1940, precum și zilele de înălțător eroism și vitejie începând cu vara lui 1941. Herța, Vierhovovca – Savinți (între Nistru și Bug), Malaja Bielosjorka, apoi în 1942 în Caucaz, la râul Baksan, cota 910, apoi Nalcik și Alagir, episoade de lupte și jertfe în care vânătorii de munte s-au acoperit de glorie și au dat imense sacrificii pentru țară. Cavaler al Ordinului Mihai Viteazu clasa a III-a prin Decretul Regal nr. 445 din 12 februarie 1942, Dumitru Teodorescu va lupta mai departe pentru țară, atât în Campania din Est, cât și Campania din Vest, până în Munții Tatra. A fost de trei ori rănit în luptă, dar de fiecare dată a revenit alături de soldații săi, vânătorii de munte din Batalionul 7, pentru a-și face pe mai departe datoria față de țară.

Va fi poate ora unu după miezul nopţii, când bubuituri de grenade din categoria celor cu coadă, aruncate de inamic sparg liniştea nopţii. Tavi s-a ridicat deja în genunchi şi trage cu pistolul mitralieră. Strig doar „FOOOC!”, din toate puterile şi în acelaşi timp îl trag de picior pe Tavi, strigându-i: „Tu nu poţi să tragi adăpostit?”

In faţa atacului inamic, un urlet sălbatic, inexplicabil pentru mine, a izbucnit din toate piepturile vânătorilor de munte. Apoi, nu s-au mai auzit decât bubuiturile grenadelor aruncate de ambele părţi şi clănţănitul armelor automate. Gloanţe trasoare roşii, ale noastre, şi albe-verzi ale inamicului, ţes o pânză de loc deasupra luptătorilor. Ai noştri sunt net avantajaţi, trăgând din gropi, adăpostiţi în timp ce inamicul atacând din picioare, este complet expus focului nostru distrugător. Puţine minute a ţinut năvala duşmanului, dar nouă ni s-a părut o veşnicie! Respirăm liniştiţi! Pe alocuri, cadavre de-ale inamicului doar la câţiva metri de armele nostre de foc.”