Educaţie siberiană este povestea unei copilării marcate de mediul infracţional al siberienilor din Tighina/Bender, cu regulile lui stricte, moralitatea lui specifică, cu tradiţii ce împletesc religia ortodoxă şi mânuirea armelor, cu poveştile şi înţelepciunea pe care bătrânii comunităţii le transmit copiilor pentru a-i ajuta să atingă idealul de existenţă aşa cum îl concep ei: „criminalul cinstit“. Aici îşi poartă copilul Nikolai primele războaie, deprinde filozofia de viaţă a comunităţii Urca, se îndrăgosteşte de arta tatuajului – şi tot aici se confruntă cu primele îndoieli, într-un Bildungsroman frust care înfăţişează totodată amurgul unui mod de viaţă tradiţional.

Cartea, tradusă până acum în 19 limbi (dar, la dorinţa autorului, nu şi în rusă), a fost ecranizată de regizorul Gabriele Salvatores; filmul, lansat în 2013, îl are într-unul dintre rolurile principale pe John Malkovich.

Nicolai Lilin s-a născut în 1980 la Tighina, în Transnistria, într-o comunitate de siberieni deportaţi aici în anii treizeci. Copilăreşte aici, apoi îşi face stagiul militar în armata rusă, luptând în Cecenia. Din 2003 trăieşte în Italia. După succesul primei sale cărţi, scrisă în italiană, Educaţie siberiană (2009), au urmat alte două care completează o trilogie autobiografică, Cădere liberă (2010) şi Răsuflarea întunericului (2011), şi un volum de povestiri despre lumea tatuajelor siberiene, Poveşti pe piele (2012). El însuşi desenator şi tatuator, a deschis la Milano o galerie de artă numită Kolima Contemporary Culture.

„Pentru a citi cartea aceasta, trebuie să te pregăteşti să uiţi de categoriile de bine şi rău aşa cum le concepem noi, să renunţi la sentimente aşa cum le-am construit în sufletul nostru. Trebuie să fii acolo: să citeşti şi atât. Astfel, în scurt timp, între paginile Educaţiei siberiene începe să se materializeze o întreagă lume. Lilin construieşte o lume cu scrisul său şi asta face din el nu doar un simplu martor, ci un scriitor în toată puterea cuvântului.“