"Lucrarea este o invitaţie la o ceşcuţă de cafea şi la câteva pagini de lectură care prefigurează o călătorie pe drumul cafelei, drum care străbate meridianele şi paralelele Pământului dar şi meridianele şi paralelele timpului.

Arborele de cafea este părticică a naturii ca şi fiecare om, pasăre, fluture, muscă, piatră etc. şi ne-a fost dăruit de Dumnezeu spre folosire. Nouă ne revine doar menirea ca, prin puterea judecăţii, să stabilim ce, cât, unde şi cum ne este de ajutor. Seminţele fructelor sale au ajuns să fie cunoscute din vremuri îndepărtate pentru că fiertura revigora organismul, îndepărtând oboseala şi somnul. Cu timpul, au fost studiate, analizate, s-a aflat ce conţin şi ce alte efecte au.

Dacă în vremurile noastre, băutul cafelei a ajuns un obicei cotidian la nivel planetar, acest lucru l-am hotărât numai noi. Ceşcuţa cu cafea este oferită membrilor familiei, musafirilor, colegilor, prietenilor sau este dar pentru medic, avocat, funcţionarul de la ghişeu, o persoană sărbătorită etc., etc. La o cafea discutăm, ne sfătuim cu cei apropiaţi, cunoştem alţi oameni, legăm prietenii, ne spunem păsurile sau bucuriile, ne facem planuri, ne demonstrăm talentul oratoric, literar sau într-un alt domeniu al artelor, încheiem afaceri, ne ghicim viitorul şi câte altele.

în relaţia noastră directă cu cafeaua, relaţie fixată prin consum şi prin liberul arbitru, cel mai des ne exprimăm numai asupra gustului şi aromei băuturii din ceşcuţă dar ce ştim despre noi, despre corpul şi caracterul nostru? Ca orice alt aliment cafeaua trebuie folosită cu raţiune. Practica îndelungată a arătat că un consum exagerat de carne, lapte, ouă, ciuperci, vin, paste făinoase, dulciuri, murături ş.a. poate face rău în loc să hrănească iar multe substanţe otrăvitoare, în cantităţi mici, acţionează ca stimulente pentru organismul uman. Acelaşi lucru în cazul cafelei: fiecare persoană şi numai pentru sine poate şti dacă şi câtă cafea poate consuma într-o doză sau într-o zi.

Cafeaua a scos din uitare Pământul Sfânt al Abisiniei, a primit binecuvântarea Vaticanului, a schimbat destinul popoarelor din America Latină şi, cu bobul ei cât unghia, a cucerit omenirea căreia i se dăruieşte printr-un sacrificiu total din care îşi trage continuitatea.

Pe drumul cafelei aflăm despre locuri, despre oameni, specii de vieţuitoare şi despre alte lucruri şi mai cunoaştem alte plante, unele înrudite cu cafeaua. Dintre acestea multe sunt plante vindecătoare ale diferitelor boli, altele sunt decorative, altele asigură o parte din hrana altor animale, păsări, insecte. Plante înrudite cu cafeaua există şi în flora spontană a ţării noastre şi în afara specialiştilor, oamenii simpli le cunosc, le iubesc şi le folosesc din moşi strămoşi.

în anul 2010 declarat ca An al Biodiversităţii, cu sau fără o ceşcuţă de cafea să cutreierăm, cu gândul sau cu trupul, pe cărările acestei planete vii, numită PĂMâNT, pentru a-i descoperi sau a-i redescoperi minunăţiile şi frumuseţea, luând exemplul neobositului bob de cafea".

Din cuprins:

• Istoricul arborelui de cafea şi al cafelei. Legende şi documente
• Producţia de cafea
• Aspecte sociale şi culturale
• Prohibiţia
• Arborele de cafea
• Prelucrarea cafelei
• Prepararea cafelei
• Piaţa cafelei
• Efectele cafelei asupra organismului
• Ulaiul de cafea
• Untul de cafea etc.