Posibilitatea de a avea o parere nu tocmai favorabila despre cei de care cineva e legat prin sentimente afectuoase e clar afirmata in Mandrie si prejudecata, cu aerul ca ea ar fi, de fapt, un loc comun. Ea se regaseste, de pilda, intr-una din acele replici, abia schitate, dar cu implicatii imense, pe care Jane Austen le ascunde printre cele cu aparenta banala sau chiar tradand o anume buna dispozitie, pe care Elizabeth le rosteste in discutiile ei cu sora sa, Jane: ea ii marturiseste ca "sunt putini oameni pe care ii iubeste cu adevarat si inca si mai putini cei despre care are o parere buna". Un conflict al valorilor dintre eroina si cei mai apropiati de ea, conflict mut si, in general, cunoscut numai de eroina insasi e, de altfel, o parte esentiala a intrigii tuturor romanelor scrise de Jane Austen; si, cum personajul central - in buna masura, autobiografic - e legat printr-o afectiune adevarata de cei din preajma, tensiunea aceasta dramatica e una interioara. In toate romanele ei, Jane Austen atribuie eroinei centrale evidente trasaturi autoportretistice si, in maniera naratiunii clasicizante, ii confera rolul unui raisonneur; si intotdeauna tema sa principala de reflectie e necesitatea de a pastra sentimente de afectiune fata de cei ale caror idei morale nu coincid cu ale sale. Dan Grigorescu

Deocamdata nu exista un cuprins al acestei carti

Deocamdata nu exista nici un comentariu la aceasta carte

Adauga un comentariu