Ce au in comun muzica lui Johann Sebastian Bach, fortele naturii, cubul Rubik si alegerea partenerului de viata? Toate acestea sunt caracterizate prin anumite simetrii. Simetria este conceptul care face legatura intre stiinta si arta, intre fizica teoretica si intreaga lume, pe care o vedem zilnic in jurul nostru. Totusi, limbajul "simetriei" -- teoria grupurilor, in matematica -- se trage dintr-un loc in care nici nu ne-am fi gandit: din ecuatia care n-a putut fi rezolvata.
De-a lungul mileniilor, matematicienii au rezolvat ecuatii algebrice tot mai dificile, pana cand au ajuns la cea cunoscuta sub denumirea de cvintica. Timp de cateva secole, ea a opus rezistenta oricarei incercari de a-i fi gasite solutiile. Dar, deodata, doi matematicieni sclipitori au descoperit independent ca, in cazul ei, metodele obisnuite erau inaplicabile. Asa a fost deschisa usa catre teoria grupurilor. Povestea ecuatiei care n-a putut fi rezolvata este povestea celor doua genii, norvegianul Niels Henrik Abel si francezul Evariste Galois. Impresionanta datorita amanuntelor inedite din vietile lor si extrem de accesibila multumita explicatiilor clare ale autorului, cartea spune intreaga istorie a unei realizari epocale si anlizeaza toate implicatiile acesteia, facand un tablou complet al cailor pe care matematica reuseste sa influenteze si sa clarifice o mare varietate de alte discipline.