Cartea lui Daniel Goleman a marcat o revoluţie uluitoare în psihologie prin analiza importanţei covârşitoare a emoţiilor în dezvoltarea personalităţii umane. Studiul său ne explică cum, atunci când ne înţelegem sentimentele, situaţia în care ne aflăm devine mai limpede. Descoperim chiar un nou mod de a privi cauzele bolilor care ne macină familia şi societatea.
Reacţiile pe care le avem faţă de ceilalţi, ca şi ale lor faţă de noi, au un impact biologic mult mai extins decât ne închipuim. Este vorba de declanşarea unor cascade de hormoni care ne reglează întregul organism, de la inimă până la sistemul imunitar, determinând relaţiile bune să acţioneze ca nişte vitamine, iar pe cele proaste ca nişte otrăvuri. Ne putem „molipsi” de emoţiile celorlalţi oameni tot aşa cum luăm o gripă, iar, pe de altă parte, consecinţele izolării sau cele ale unui stres social intens ne pot scurta viaţa.
în Inteligenţa socială (SQ), Daniel Goleman explică surprinzătoarea corectitudine a primelor impresii, fundamentul charismei şi forţa emoţională, complexitatea atracţiei sexuale şi sesizarea minciunilor. El descrie „partea întunecată“ a inteligenţei sociale, de la narcisism la machiavelism şi psihopatie. Ne mai vorbeşte despre uimitoarea noastră capacitate de a fi vizionari, ca şi despre tragedia celor care, asemenea copiilor autişti, au un acces redus la raţiune. Iar mesajul distinct al acestei cărţi este următorul: noi, oamenii, avem o predilecţie înnăscută către empatie, cooperare şi altruism, astfel încât putem dezvolta o inteligenţă socială prin care să ne hrănim aceste calităţi nepreţuite.