Volumul de fata cuprinde cateva dintre cele mai importante texte ale gandirii heideggeriene tarzii, care se disting printr-o profunda originalitate si densitate a limbajului. Ele atesta, inainte de toate, incercarea statornica facuta de filozoful german, in ultima perioada a vietii sale, de a vorbi „altfel decat in limbajul metafizicii”. Insa o astfel de incercare nu putea fi facuta fara a pune radical in discutie propria filozofie, printr-o autointerpretare lipsita de menajamente. Cititorul va descoperi astfel cum arata „drumul gandirii lui Heidegger” privit dinspre sfarsitul sau si va putea intelege totodata necesitatea interna a acestui parcurs.
Se vorbeste, in cartea de fata, despre „sfarsitul filozofiei”, insa e nevoie de indrazneala lecturii pentru a pricepe sensul acestei sintagme. Nu e vorba de faptul ca filozofia inceteaza odata cu Heidegger, ci, dimpotriva, de un nou inceput al ei, pe care gandirea heideggeriana tarzie nu face decat sa-l pregateasca.
Deocamdata nu exista un cuprins al acestei carti
Deocamdata nu exista nici un comentariu la aceasta carte