Emil Manu: "Am căutat să demonstrăm în această lucrare că poezia românească modernă a avut o valoare continentală. Dacă limba română ar fi fost o limbă de circulaţie internaţională, poeţii noştri ar fi putut să fie citaţi alături de personajele de excepţie ale literaturii europene. în acelaşi timp am urmărit ideea laitmotivică de a nu exagera faptul că în poezia noastră au apărut contexte care au marcat un caracter de prefaţare a unor noi mentalităţi poetice. Contribuţia noastră constă în rectificarea unor date şi sublinierea unor detalii, operaţiuni benefice pentru înţelegerea originalităţii poeziei româneşti... în această istorie sumară a poeziei româneşti moderne şi moderniste sau, într-o altă expresie, moderne şi foarte moderne am urmărit să prezentăm o panoramă, compusă din comentarii eseistice, a realizărilor şcolii simbolistice româneşti, urmate de revoluţia cu ecou continental a avangardei româneşti, continuând firul evolutiv al realizărilor poetice de la simbolism la postmodernism."Emil Manu (pe numele de acasă Emil Cismărescu) s-a născut la 9 octombrie 1922 în satul Manu, comuna Isvorăl (azi comuna Tâmna), judeţul Mehedinţi. Părinţii: Ion şi Ioana Cismărescu, ţărani. A urmat cursurile şcolii primare în satul natal, între 1929 şi 1934, şi pe cele liceale la Liceul "Traian" din Drobeta-Turnu Severin, între 1934 şi 1942.între 1942 şi 1946, urmează cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie şi, în paralel, cursurile Facultăţii de Drept din Bucureşti. în iunie 1973 îşi susţine doctoratul în Filologie cu teza Ion Minulescu şi conştiinţa simbolismului românesc.Funcţionează ca profesor secundar la Baia de Aramă şi Drobeta-Turnu Severin între 1947 şi 1954. în 1955 este chemat şi numit cercetător şi secretar ştiinţific la Societatea de Ştiinţe filologice din Bucureşti. în 1958 este arestat, judecat şi condamnat pentru delictul de "huliganism" politic şi "uneltire" contra orânduirii socialiste. între 1958 şi 1962, este deţinut la închisorile Jilava şi Peninsula (vestitul lagăr de muncă forţată). După eliberarea din închisoare, lucrează ca muncitor necalificat pe un şantier de construcţii. în 1964 este numit, la cerere, redactor-documentarist la Editura Muzicală, iar în 1967 este încadrat, prin concurs, la Institutul de istorie şi teorie literară "G. Călinescu" din Bucureşti, unde funcţionează ca cercetător ştiinţific până în 1982, când se pensionează. Este membru titular al Uniunii Scriitorilor din România. Veteran de război cu gradul de maior.Este căsătorit şi are 3 copii, toţi trei medici.Lucrări - Poezie: Incunabule, EPL, 1969; Ceremonia faianţelor, Ed. Eminescu, 1971; Ora magnoliilor, Ed. Eminescu, 1975; Ultima corabie cu pânză, Ed. Ion Creangă, 1976; Vesperalia, Ed. Eminescu, 1980; Ora reveriilor, Ed. Eminescu, 1989 - Proză: Mica eroică, Ed. Militară, 1970; Roza vânturilor, jurnal de călătorie, Ed. Sport-Turism, 1979; Poveştile de la ora şapte, Ed. Ion Creangă, 1983; Spaţiu etern, jurnal de călătorie, Ed. Sport-Turism, 1985; Infernurile noastre (jurnal de detenţie), Ed. Crater, 1995; Galaxia Eros, roman, Galaţi, Ed. Porto-Franco, 1997 - Critică şi istorie literară: Traian Demetrescu, monografie, Societatea de Ştiinţe filologice, 1955; Prolegomene argheziene, EPL, 1968; Reviste româneşti de poezie, Ed. Academiei, 1972; Sinteze şi antisinteze literare, Ed. Dacia, 1975; Arghezi, contemporanul nostru, Ed. Albatros, 1977; Eseu despre generaţia războiului, Ed. Cartea Românească, 1978; Ion Minulescu şi conştiinţa simbolismului românesc, Ed. Minerva, 1981; Sensuri moderne şi contemporane, Ed. Eminescu, 1982; Dimitrie Stelaru, monografie, Ed. Cartea Românească, 1984; Cafeneaua literară, Ed. Saeculum, I.O., 1997 - Critică şi istorie literară în colaborare: Metodologia criticii şi istoriei literare, Ed. Academiei, 1969; Probleme de literatură comparată şi sociologie literară, Ed. Academiei, 1970; Temelii folclorice şi orizont european, Ed. Academiei, 1971; Istoria şi teoria comparatismului românesc, Ed. Academiei, 1972; Literatura română contemporană, I, Poezie, Ed. Academiei, 1980; Roman in Gesprah, Leipzig, 1982; Literatur Rumaniens 1944-1980, Berlin, 1983 - Ediţii critice: Ion Minulescu, Tudor Arghezi, V. Demetrius, Ion Caraion - Traduceri: Rainer Maria Rilke - Rodin. Utopia nopţii, Ed. Eminescu, 1998, Premiul Academiei Române, Vesperalia 2, Ed. Eminescu, 1999; Eminescu în timp şi spaţiu, Ed. Doina, 2000, Medalia comemorativă a 150 de ani de la naşterea lui M. Eminescu; Reviste româneşti de poezie, eseu, Curtea Veche Publishing, 2001 - Distincţii: Medalia de participant la cel de-al doilea război mondial, veteran de război; Premiul special al juriului Uniunii Scriitorilor pentru întreaga activitate, 2000.