Lumina din titlul acestui roman de tinerete al lui Eliade nu este nicidecum simpla lumina a zilei. Ea este mai degraba lumina interioara, pe care Cezare, erou fara voie al unui straniu incendiu petrecut intr-o biblioteca dintr-un oras de provincie, este amenintat s-o piarda o data cu vederea.
Ratacind dupa incendiu intr-o lume croita pe calapodul presei de senzatie, o lume gonind frenetic dupa evenimente goale, Cezare incearca inutil sa afle dezlegarea misterului ascuns in intimplarile la care a fost martor.
Iar cautarea lui este cu atit mai dramatica cu cit de aceasta dezlegare pare sa depinda chiar izbavirea sa si intelegerea iubirii sale nerostite pentru fata pe care a salvat-o.
Intr-un tirziu, un personaj demonic, amator de devastatoare experiente practicate cu o rece detasare, ii va oferi, indirect, cheia faptelor sale si a intunecarii ce ameninta parca sa cuprinda totul.