Intre rugăciunile Bisericii, un loc deosebit îl ocupă slujba acatistului. Această rugăciune poate să fie făcută în biserică sau acasă de credincios, ca rugăciune zilnică sau ca laudă adusă lui Dumnezeu prin cinstirea sfinţilor, a celor plăcuţi Lui.
Istoria acatistului începe în secolul al VII-lea, când a fost alcătuit „Acatistul Maicii Domnului”, ca rugăciune de mulţumire adusă lui Dumnezeu şi Maicii Domnului pentru ocrotirea Constantinopolului în faţa atacurilor perşilor şi avarilor din anul 626. Acest prim acatist, atribuit lui Roman Melodul, este compus din 24 de icoase şi condace şi este cunoscut astăzi ca „Acatistul Bunei Vestiri”, şi se săvârşeşte în vinerea din a cincea săptămână din Postul Mare (anul acesta, pe 30 martie).
După modelul acestui acatist, în Biserica Greacă mai întâi, apoi în Biserica Slavă şi în Biserica Română, au apărut, ca manifestări ale evlaviei, numeroase acatiste închinate lui Dumnezeu, momentelor deosebite din viaţa Mântuitorului nostru Iisus Hristos, ale Maicii Sale, dar şi sfinţilor. Cu timpul, acatistele au fost grupate în colecţii, apărând „Acatistierele” sau „Buchetele de acatiste”.
în anul 2011, la Editura Doxologia, cu binecuvântarea înaltpreasfinţitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a început un proiect editorial care are ca finalitate editarea tuturor acatistelor sfinţilor, grupate în douăsprezece volume, pentru fiecare lună a anului. Astfel, orice creştin ortodox practicant are posibilitatea ca, alături de rugăciunile zilnice, să se adreseze lui Dumnezeu, prin cuvintele imnografilor, aleşilor Lui, prăznuiţi în ziua respectivă. Rugăciunile dedicate sfântului sau sfinţilor prăznuiţi în ziua respectivă sunt adresate lui Dumnezeu, sporesc evlavia creştinului, povăţuiesc pe calea mântuirii şi sunt căi luminoase de urmat în bezna în care rătăcim zilnic.
Aceste cărţi ziditoare de suflet sunt necesare fiecărui creştin iubitor de rugăciune, care doreşte să înveţe din exemplul sfinţilor şi totodată să-şi menţină sufletul aproape de Dumnezeu. De asemenea, creştinul poate să-L cinstească pe Dumnezeu prin slujba acatistului sfântului din ziua respectivă, dar, în acelaşi timp, să ceară şi ajutorul lui pentru petrecerea cu folos a vieţii pământeşti. De asemenea, rugăciunea adresată lui Dumnezeu prin intermediul acatistelor poate fi făcută în orice vreme. Cu alte cuvinte, un creştin care are o evlavie deosebită pentru un sfânt îi poate cere ajutorul, îi poate citi acatistul în orice zi, nu doar în ziua dedicată de Biserică sfântului respectiv.
Cu ajutorul lui Dumnezeu, sperăm ca până la sfârşitul anului toate cele douăsprezece volume de rugăciuni dedicate sfinţilor lui Dumnezeu să vadă lumina tiparului şi astfel şi cei de pe pământ, şi cei din ceruri să slăvim pe Tatăl, pe Fiul şi pe Duhul Sfânt.

Gheorghe Păduraru