Traducere din limba engleza si note de Veronica D. Niculescu.     Samuel Beckett este laureat al Premiului Nobel pentru Literatura (1969), unul dintre cei mai profunzi si originali scriitori ai secolului XX.   Cel de‑al doilea volum din Seria de autor „Samuel Beckett“ reuneste trei romane din prima perioada de creatie a scriitorului: Murphy (1938), Watt (1953) si Vis cu femei frumoase si nu prea (1992). Scrise in limba engleza si presarate cu numeroase detalii autobiografice, acestea se supun inca intr‑o oarecare masura canoanelor romanesti legate de intriga, personaje si decor, deschizind vasta galerie de antieroi beckettieni cu trei figuri memorabile – Murphy, Watt si Belacqua –, solipsistul indolent, cugetatorul solitar si eternul crai. Limbajul, caracteristic prozei cu puternice influente joyceene, este incarcat de eruditie si intertextualism, ce devin pe alocuri obscure, de inventii lexicale, dar si de jocuri de cuvinte sclipitoare, de o poeticitate cuceritoare si de un umor negru care atenueaza viziunea sumbra a scriitorului asupra existentei. Tragedia lipsei de sens, a incoerentei si confuziei generale ce guverneaza existenta umana traverseaza toate cele trei romane ca o muzica de fond obsesiva, gasindu‑si expresia cea mai pura in ingenioasele experimente stilistice care fac din Beckett un virtuoz al limbajului.   „Watt este primul vagabond metafizic al scriitorului nenumitului. El intra ca servitor, pe o perioada determinata, in slujba domnului Knott, care isi schimba neincetat infatisarea si ale carui planuri par sa se supuna unor legi oculte. Casa lui Knott este un univers inchis, riguros ordonat, in care nu se petrece nimic. Cele mai marunte evenimente, precum vizita acordorilor de pian sau cea a unui ciine «venit pe lume» pentru a termina mincarea lasata in farfurie de Knott, sint «incidente de o claritate formala si cu un continut impenetrabil». Watt cauta neincetat un sens si vrea sa atinga aceasta claritate formala. Curind, ne instiinteaza Sam, naratorul, limbajul lui se deterioreaza pina la a deveni «un soi de convulsie fonica». Beckett urmareste posibilitatile libertatii in inchisoarea predestinarii.” (Le Monde)   „Viziunea unica a lui Beckett asupra lumii, forta limbajului si umorul sau ironic sint cele care atrag oamenii sa-i citeasca proza si piesele de teatru. Mesajul lui e clar: vietile noastre sint scurte si brutale, in cea mai mare parte caracterizate de suferinta si nefericire, cu exceptia poate a citorva scurte episoade de placere. Cea mai intensa dintre acestea este satisfactia sexuala, care are doar un singur scop – sa aduca pe lume o alta generatie destinata suferintei.” (John Calder, The Importance of Samuel Beckett)  „Murphy este un roman extravagant, nostim, clocotitor, la limita dintre deriziune si umor. Stilul lui Samuel Beckett imbraca mii de fatete, uneori este baroc si straniu, adesea impregnat de o poezie luminoasa, intotdeauna sensibil si captivant.” (Edith Fournier)