Cimitirul din Praga
Editie Cartonata



Traducere din limba italiana si note de Stefania Mincu
 
Cimitirul din Praga spune povestea lui Simonini, un personaj misterios, cu lacune de memorie si dubla personalitate. Nu se stie exact cu ce anume se ocupa – cel mai probabil, cu falsificarea de scrisori si acte oficiale, din moment ce guvernantii, politia si serviciile secrete din multe tari sunt interesate de munca lui si vor sa-l angajeze. In documentele sale revine obsesiv celebrul cimitir evreiesc din Praga, cu lespezile sale suprapuse si cu ceasul ale carui limbi se invirt in sens contrar celui obisnuit. Intre conspiratii si revolte, Umberto Eco arata cum se deseneaza incet-incet noua tabla de sah pe Vechiul Continent in a doua jumatate a secolului XX. Un roman cutremurator, despre aspecte ale unei politici trecute sub tacere, care arunca o lumina sumbra asupra viitorului.
 
„Erudit, pasionant, noul roman al lui Umberto Eco ne arunca in virtejul ametitor al istoriei moderne, aratindu-ne cum poate fi pus in practica un proiect de exterminare.” (La Repubblica)
 
„In Cimitirul din Praga, Umberto Eco imbina realitatea istorica si inventia literara, precizia documentara si placerea fabulatiei, hiperstructura narativa si efectele de clarobscur, fascinind cititorul, care din Risorgimento ajunge rapid la bonapartismul francez, asista la liturghii negre sau coboara in subteranele Parisului...” (La Stampa)
 
„Un roman despre putere, despre instrumentele ei oficiale si partile ei intunecate, despre punctele ei nevralgice (guvernele, Biserica, lojile masonice) si organele ei executive (armatele, administratia, partidele). Un roman istoric care ne dezvaluie cum se fabrica si cum functioneaza Istoria.” (L’Unità)

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Pendulul lui Foucault
Editie Cartonata



Traducere si note de Stefania Mincu.
Posftata de Marin Mincu.
Pendulul lui Foucault e un megaroman, elaborat cu ingeniozitate inginereasca, in care misterul ia nastere printr-o banala intimplare, cind trei redactori ai unei edituri de texte ezoterice (deci toti trei minuitori de semne lingvistice), citind „cifrat“ o „nota de spalatoreasa“, construiesc, printr-un pur joc intelectual, ipoteza misterioasa a unui Complot (Plan) urias, initiat de Cavalerii Templieri (dupa dizolvarea Ordinului de catre regele Frantei) pentru pastrarea in custodie a Secretului absolut (a Punctului Fix) al cunoasterii si al puterii. Tot jocul porneste de la faptul ca lui Casaubon (autor al unei teze de licenta despre Templieri) i se prezinta un manuscris delirant pe aceasta tema. Impreuna cu ceilalti doi redactori, Belbo (care devine protagonistul aventurii) si Diotallevi (descifrator al Cabalei), Casaubon intra in virtejul semiozei (toate permutarile combinatorii pentru a umple golurile Planului), „virtej“ ce creste gigantic, si de la un anumit punct incolo, nu mai poate fi dominat de initiatorii lui. Cuvintele (semnele) se razbuna chiar pe cei care le manevreaza, in momentul in care acestia transforma jocul combinatoriu in scop in sine.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Numele trandafirului. Editie noua
Editie necartonata


    
Editie revazuta
Deopotriva roman politist, parabola despre adevar vazut din perspectiva teologica, filosofica, scolastica, istorica, Numele trandafirului a cunoscut un imens succes de public, fiind tradus in peste 35 de limbi si ecranizat de Jean-Jacques Annaud in 1986, cu Sean Connery, Christian Slater si F. Murray Abraham in rolurile principale.

„Nu-mi fac griji. Cartea va dainui. Citesti tot timpul: citesti in tren, in autobuz. Citesti in parc. Citesti cind te plimbi si chiar cind faci dragoste poti sa citesti. Cu computerul este mai greu...” (Umberto Eco)

 „Un roman politist? O parabola politica despre democratia crestina sau despre apocalipsa iminenta a lumii lui Reagan si Brejnev? Un roman gotic? Sau, pur si simplu, un divertisment al lui Umberto Eco?” (Raul Mordenti)

„Numele trandafirului este mult mai incitant si mai bine scris decit oricare roman de Agatha Christie.” (Anthonz Burgees)

„Astazi, la a treia lectura a Numelui trandafirului, mi se pare ca accentul principal al cartii trebuie pus pe drama epistemologica. Rapid spus, drama lui Guglielmo nu ste ca nu a gasit adevarul (pentru ca l-a gasit), ci accea ca l-a gasit oarecum din intimplare, fara sa controleze in mod necesar, continutul insusi al descoperirii – in ciuda faptului ca s-a comportat mereu rational, intotdeauna metodic si fara gres atent la toate faptele (in felul in care, nu-i asa, pretind prescriptiile veritabilei stiinte). Guglielmo este un Sherlock Holmes in fine cumintit de trufia pozitivismului, de prudenta radicala a unui William Ockham, manevrin cu finete deopotriva failibilitatea sa, contingenta lumii, necesitatea logicii si univocitatea enigmatica a existentei, divine si mundane.” (H.-R. Patapievici)