Autorul prezintă cititorului unele dintre cele mai serioase riscuri de securitate ale contextului politic internaţional, pe care globalizarea le-a generat sau amplificat: terorismul, criminalitatea organizată şi armele de distrugere in masă – un triumvirat al „dezastrului global”.
Ecuaţia terorism-globalizare este foarte complexă, primul fenomen alimentandu-l pe cel de-al doilea. Dacă terorismul a avut, timp de secole, o semnificaţie regională, incepand cu 11 septembrie 2001 acesta a devenit o chestiune globală de securitate. Procesele conexe globalizării şi accesul tot mai facil la tehnologie au ajutat terorismul să devină, dintr-o problemă regională, un fenomen global. Nu intamplător, atacurile asupra World Trade Center şi Pentagon din 11 septembrie 2001 – sau „911”, cum au fost denumite pe scurt – sunt considerate o emblemă a globalizării, dar şi o nouă paradigmă de desfăşurare a atentatelor teroriste.
Terorismul, traficul de droguri, proliferarea nucleară, contrabanda şi pirateria, evaziunea fiscală, traficul de organe sau de fiinţe umane, spălarea banilor cunosc o dezvoltare accelerată. Analiza şi combaterea acestor factori negativi, pentru a putea fi de succes, presupun unitate de judecată şi acţiune. Un pas necesar este integrarea conceptuală, iar una dintre soluţiile propuse este conceptul „criminalitate strategică”. Ideea centrală este aceea a unificării, sub conceptul „criminalitate strategică”, a crimei organizate, a traficului de droguri şi a terorismului. Avantajul unui astfel de demers ar fi că ar permite o mai bună inţelegere a efectelor negative pe care aceste trei fenomene le au asupra securităţii naţionale, regionale şi globale.
